institutiile internationale, cat si de la bugetul de stat. Dupa rapoartele publicate pana in prezent, programele au fost de un real succes. Se pare ca atat masurile sociale de stimulare a ocuparii fortei de munca in aceste zone, cat si finantarile europene au mers la fix. Intreprinderile mici si mijlocii par sa se inmulteasca si sa creasca in regiunile slab dezvoltate, angajand tot mai multi someri. Iar daca programele UE se vor mai rari pe viitor, Guvernul aloca fonduri si mai mari acestui sect
institutiile internationale, cat si de la bugetul de stat. Dupa rapoartele publicate pana in prezent, programele au fost de un real succes. Se pare ca atat masurile sociale de stimulare a ocuparii fortei de munca in aceste zone, cat si finantarile europene au mers la fix. Intreprinderile mici si mijlocii par sa se inmulteasca si sa creasca in regiunile slab dezvoltate, angajand tot mai multi someri. Iar daca programele UE se vor mai rari pe viitor, Guvernul aloca fonduri si mai mari acestui sector in anul 2004. Noutatea se refera la infiintarea a zece centre de afaceri in incintele unor cladiri care au ramas fara utilitate in urma inchiderii minelor. „Procesul de reabilitare a acestor cladiri va fi incheiat in ianuarie sau februarie, dupa care centrele de afaceri vor deveni functionale”, spune Elena Gheorghe, director in cadrul Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM). Potrivit estimarilor, acestea vor incuba aproximativ 100 de afaceri. „Programul se numeste Sprijin pentru Intreprinzatori si Managementul Centrelor de Afaceri, iar prima locatie va fi data in curand in functiune la Petrila”, spune Carmen Tarnovschi, Team Leader la firma britanica ce s-a ocupat de proiect. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) se afla pe primul loc la masuri sociale de sprijin. Acestea includ creditarea intreprinderilor mici si mijlocii care creeaza locuri de munca, dintre care jumatate pentru someri. Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi infiintate, pentru o perioada de cel mult trei ani pentru investitii, si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului, stabilita de BNR. Derularea acestor credite cu dobanda subventionata s-a facut, in anii precedenti, ca si in anul 2003, prin Banca Comerciala Romana. Pentru fiecare loc de munca nou creat, beneficiarii acestor credite primesc 100 de milioane de lei. „Programul a dus la intarirea clasei de mijloc, a micilor intreprinzatori porniti de la zero si lipsiti de conexiuni in mediul economic sau politic. A crescut semnificativ numarul de mici intreprinzatori in zona. Acestia au invatat sa-si asume riscuri si responsabilitati. S-a schimbat perceptia asupra oamenilor de afaceri, considerati candva, apriori, fie hoti, fie „capusari” inca nedovediti. Dupa ce a primit un credit vecina sau varul tau in care ai incredere, nu-i mai acuzi pe ceilalti”, spune Octavian Costescu, guvernatorul regiunii Valea Jiului. In Valea Jiului si Gorj mai sunt inca bani pentru IMM-uriPe langa aceasta, prin ANIZDRPRM se continua componenta de microcredite pentru IMM a „Programului de inchidere a minelor si de atenuare a impactului social”. Acesta are un buget total de aproximativ 340.000 de dolari, pentru anul 2004. Programul opereaza in cele cinci zone miniere delimitate, si suma care poate fi solicitata este de maximum 5.000 de euro, in unele exceptii, 10.000 de euro. Estimarile arata ca prin acest program vor fi create 1.000 de afaceri in anul 2004. „Studiile care s-au efectuat de catre ANDIPRZM impreuna cu Banca Mondiala, pe baza rezultatelor din anii trecuti, probabil au relevat aceasta suma de 1.000 de locuri de munca”, spune Elena Gheorghe. Un alt program, care se deruleaza prin BCR in zonele Valea Jiului si Gorj este Fondul pentru reconstructia zonelor miniere (MARR Fund), cu bani de la Phare. Teoretic, programul s-a incheiat de mult. Practic, asa cum spune Carmen Tarnovschi, fonduri mai exista inca. Cei interesati trebuie sa solicite informatii la filialele BCR. Estimarile ANOFM referitor la dezvoltarea afacerilor in zonele defavorizate sunt, in orice caz, extrem de optimiste pentru anul 2004. „Se prevede ocuparea unui numar de 53.000 de persoane, dintre care peste 7.000 in Valea Jiului”, spune Ioan Cindrea, presedintele agentiei. Tot studiile ANOFM arata ca, in urma fondurilor alocate, in unele judete s-au inregistrat chiar 2.000 de afaceri noi intr-un an.Zonele vizate si date de contact pentru programe:· Regiuni miniere: 1) Gorj, Mehedinti, Valcea; 2) Petrosani, 3) Caras-Severin, Deva-Brad, Tulcea, Alba; 4) Bihor, Salaj, Maramures, Bistrita-Nasaud, Cluj, Suceava; 5) Harghita, Bacau, Prahova, Arges, Covasna, Dambovita· ANDIPRZM: Ministerul Economiei si Comertului, tel: 021/231.66.33; CHF: Bd. Liviu Rebreanu nr.13, Timisoara, filialele BCR din zonele vizate; Agentia Nationala pentru IMM-uri, tel : 021-314.77.80; fax : 312.08.09Microcredite cu dobanda redusaCifre estimate pentru anul 2004, pentru finantarea afacerilor in zone defavorizate· Microcredite pentru dezvoltarea a 1.000 de afaceri din zonele miniere: buget: 340.000 USD (11 miliarde lei)· Dezvoltarea a 100 de afaceri in incinte devenite disponibile in urma inchiderii minelor: 1,1 milioane USD (36 miliarde lei); 500 locuri de munca · Stimulente pentru intreprinzatori care angajeaza persoane disponibilizate: 920 euro pe an pentru fiecare persoana angajata (fond total: 36 miliarde lei)· Credite pentru IMM-uri la 25% din dobanda de referinta a BNR in judetele in care rata somajului depaseste media pe tara si la 50% din dobanda de referinta a BNR in judetele in care rata somajului se afla sub media pe tara: 1.000 miliarde lei.