in anii ‘97-’98, cresterea strutilor i Rominia era o activitate inedita, iar crescatorii de struti erau priviti cu scepticism, ca niste aventurieri care-si plasau banii i activitati exotice. Acum strutii au devenit o afacere si ica una rentabila. Anul 2001 reprezinta punctul de plecare catre o ramura complet noua a agriculturii, ba chiar mai mult, a unei posibile viitoare noi industrii.
„in Ungaria sunt circa 400 de ferme, isa individualismul si orgoliile fermierilor nu au dus la o performanta generala. Nici dupa opt ani de activitate a crescatorilor de struti nu exista un abator specializat care sa ideplineasca conditiile impuse de UE”, spune Gyorgy Muntyan.
La ora actuala i Rominia exista peste 30 de ferme de struti i 13 judete ale tarii, cu un efectiv total de aproape 250 de pasari, din care 60 de femele de prasila. Ferme de reproductie cu statii de incubatie functioneaza la Remetea (jud. Bihor), Slobozia (jud. Arges), Ilieni (jud. Covasna) si Sacele (jud. Brasov). incepind cu aceasta primavara, vor intra i functiune statiile de incubatie de la Piatra Neamt, Danes – linga Sighisoara si Ivesti (jud. Galati). Recent, Gyorgy Muntyan a organizat o itilnire a crescatorilor de struti. Aici a fost stabilita o strategie pentru cresterea numarului de ferme, precum si a numarului de pasari. Daca i anul 2001 majoritatea fermelor de struti vor produce pentru popularea fermelor din Rominia, icepind de anul viitor se va trece la productia de struti tineret, destinati sacrificarii.
„Am fost atras de aceasta activitate deoarece dispun de resurse importante i domeniul agricol. Am mai citit i diferite publicatii, isa articolul din Capital, aparut i luna ianuarie a.c., si itilnirea cu medicul Vasile Belibou din Slobozia (jud. Arges) m-au facut sa am convingerea ca prin cresterea strutilor productia agricola, productia vegetala, poate fi pusa i valoare”, afirma Costica Necula, crescator de struti.
Pentru a pune bazele unei ferme de struti, exista mai multe variante diferite, i functie de suma investita (proportionala cu virsta materialului genetic achizitionat), care determina perioada de timp i care vor fi obtinute primele produse. „Pina acum cea mai buna afacere legata de struti a facut-o un Centru de pregatire a Crescatorilor din Bucuresti, care prin editarea unui curs de specialitate a cistigat citeva zeci de mii de dolari, iar prin ifiintarea unei asociatii, alte citeva zeci de mii de dolari”, declara Costica Necula.
Daca se achizitioneaza o familie de struti apta pentru reproductie, rezultatele apar itr-o perioada de timp relativ scurta. Daca se investeste i pasari tinere, suma platita va fi mai redusa, isa primele rezultate apar dupa o mai lunga perioada de timp, mai exact, i momentul i care strutii ajung la maturitate (trei ani femelele si i patru ani masculii). Pentru acest an, pe piata romineasca sunt prognozate urmatoarele preturi: 100 DM oul de strut, 500 DM puiul de strut de pina la o luna de zile, puiul de 4-6 luni itre 1.100-1.500 DM, puiul i virsta de un an 2.500 DM, iar o familie de struti la maturitate (doua femele si un mascul) itre 15.000 si 20.000 DM, i functie de sezon si oferta existenta pe piata.
La itilnirea fermierilor a fost expusa necesitatea realizarii i Rominia a unui abator specializat pentru struti, care sa ideplineasca normele europene si astfel sacrificarea strutilor sa se faca i Rominia. „Doresc si ma lupt din toate puterile ca experienta ungara sa nu se repete si i Rominia. Nimeni nu detine ica secretul absolut al cresterii strutilor si crescatorii; doar comunicind itre ei vor reusi sa aiba succes”, afirma Gyorgy Muntyan. Scopul final al crescatorilor de struti este ca prin productivitate si calitate ridicata, ca si printr-un pret competitiv, sa patrunda cu carne de strut romineasca pe piata europeana. „in urma discutiilor avute cu „pionierii” acestei activitati, am constatat ca strutii nu sunt mici bingo, nici Caritas, adica niste posibilitati de imbogatire peste noapte”, spune Costica Necula.