Afaceri pregătite pentru peştii cei mari

Antreprenorii din industria online autohtonă se înmulţesc în aşteptarea profiturilor şi a investitorilor strategici. Cu câteva zeci de mii de euro, o idee împrumutată, pasiune şi ceva cunoştinţe ai şanse să devii milionar în euro în doi-trei ani, dacă lansezi o afacere pe internet. Formula nu este însă valabilă pentru toată lumea. Împreună cu agenţia de publicitate Speed Promotion, Valentin Văcăruş şi Marius Străinu au lansat în 2006 www.tarabacucărţi, o l

Antreprenorii din industria online autohtonă se înmulţesc în aşteptarea profiturilor şi a investitorilor strategici. Cu câteva zeci de mii de euro, o idee împrumutată, pasiune şi ceva cunoştinţe ai şanse să devii milionar în euro în doi-trei ani, dacă lansezi o afacere pe internet. Formula nu este însă valabilă pentru toată lumea.

Împreună cu agenţia de publicitate Speed Promotion, Valentin Văcăruş şi Marius Străinu au lansat în 2006 www.tarabacucărţi, o librărie virtuală la care au acces cititori din 527 de localităţi din toată ţara. Sistemul e relativ simplu: consumatorii pot parcurge oferta de circa 2.000 de cărţi, grupate după domenii, autor, an etc., pot comanda, iar în 24 de ore produsul este livrat la domiciliu. Pentru lansarea site-ului a fost nevoie de un buget nu foarte mare, circa 10.000-12.000 de euro, bani investiţi în software, hardware, amenajarea sediului şi asigurarea stocului de cărţi. În plus, afacerea nu presupune alte servicii ulterioare. În realitate, lucrurile nu sunt atât de simple. Văcăruş şi Străinu spun că românii sunt destul de reticenţi faţă de plata online şi aleg în proporţie de 90% să achite la livrare, editurile cer să fie plătite înainte de vânzarea cărţilor, numai pentru promovarea site-ului sunt necesari circa 1.200 de euro pe lună.

Tot în domeniul IT&C a ales şi Dragoş Novac să lanseze o afacere, fiind considerat, în prezent, unul dintre cei mai buni antreprenori online. Novac este implicat în mai multe proiecte, precum revista online metropotam.ro sau aplicaţia software Four Hooks. Deşi spune că niciuna dintre afacerile lui nu înregistrează profit, datele de la Ministerul Finanţelor îl contrazic. Krogos Software Development, firmă la care Dragoş Novac deţine 50%, a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 96.000 de euro şi un profit brut de 54.000 de euro. Pe de altă parte, compania Knopad Software, unde antreprenorul este acţionar majoritar cu 70%, a înregistrat un profit de 14.640 de euro.

Afacerile online sunt încă modeste faţă de cele din alte industrii, chiar dacă statisticile arată că România se apropie de şapte milioane de utilizatori de internet. Anul acesta a marcat însă şi surprize pentru mediul de afaceri local. Fondul de investiţii Tiger Global Management a achiziţionat 28% din acţiunile portalului Neogen şi alte 30% din eJobs.ro pentru circa zece milioane de euro, sumă vehiculată de casa de avocatură Biriş Goran. Ca dovadă că potenţial există, magazinul online eMag estimează pentru acest an o cifră de afaceri de circa 75 de milioane de euro, reprezentând 70% din totalul vânzărilor online din România.

Astfel de sume sunt impresionante pentru internet, care va atrage în acest an venituri din publicitate de circa 8,5-9 milioane de euro, adică mai puţin de 1,5% din totalul pieţei. „Piaţa online este foarte mică, fragmentată şi nu are standarde. Afacerile online sunt însă de succes, poţi face milioane în câţiva ani, numai că puţini se pricep“, spune Dragoş Novac. Mihai Crăsneanu, fondator al companiilor glowria şi Grey Juice Lab, unul dintre românii cu succes în străinătate, susţine că potenţialul de afaceri al internetului este mare, numai că lipsesc anumite atribute. „Românii sunt creativi, ambiţioşi şi vor să răzbată, sunt bine pregătiţi, tehnologiile sunt avansate, numai că lipseşte pregătirea de antreprenor“, explică Crăsneanu. De asemenea, mai multe afaceri au eşuat din cauza scăpării de sub control a costurilor.

Având în vedere că piaţa nu este foarte dezvoltată, pe termen mediu, au succes mai mare bugetele decât conţinutul, din cauza bugetelor reduse de publicitate, adaugă Crăsneanu. Călin Fusu, acţionar majoritar la Neogen, susţine că e mai greu să intri pe această piaţă, deoarece ai nevoie de o masă critică de clienţi, care se obţine greu din cauza concurenţei. În plus, pe sectorul de servicii vor câştiga mai mult companiile internaţionale care au resurse pentru dezvoltare, adaugă el. Antreprenorii români pot reuşi prin ambiţie, pregătire, constanţă, însă trebuie să admită că nu se pot dezvolta singuri. „Nu trebuie să se pensioneze într-o afacere, ci să o ducă până la un anumit nivel de la care să îi lase pe peştii cei mari să se ocupe de ea“, conchide Crăsneanu.

 

Mihai Crăsneanu : „Românii sunt creativi,
pregătiţi, dar le lipseşte pregătirea de antreprenor”

Unul dintre antreprenorii români care se bucură de succes
peste hotare, Mihai Crăsneanu a dezvoltat mai multe afaceri în Europa, America
de Sud şi Orientul Mijlociu, pe segmentele telecomunicaţii, internet, media şi
entertainment. Pe lângă glowria, firmă pe care a propulsat-o ca lider de piaţă
în Franţa pe segmentele închiriere DVD-uri şi video-on demand, ambele pe
internet, a lansat recent Grey Juice Lab, companie care oferă consultanţă
operatorilor de telecom pentru extinderea cu servicii de IPTV(televiziune prin
IP) şi video-on-demand. Împreună cu alţi doi români stabiliţi în Franţa,
Crăsneanu intenţionează să lanseze în România, în 2008, un fond de investiţii
orientat către antreprenori, pe care să îi ajute cu îndrumare şi capital.
Prezent în ţară la evenimentul NetCamp, Crăsneanu a dezvăluit pentru Capital
câteva din secretele unui antreprenor pe internet.

 

Capital: Ce trebuie să ai în vedere când lansezi o afacere online?

Mihai Crăsneanu:
Începerea
unei afaceri e legată în primul rând de oameni. Antreprenorul trebuie să fie
determinat să meargă până la capăt, să fie ambiţios şi oarecum pregătit. Dacă
nu e pregătit trebuie să recunoască acest lucru şi să ceară ajutor. Apoi,
trebuie să fie propriul client, pentru că aşa ştii ce îţi doreşti, esti
pertinent şi poţi rezolva o problemă de
pe piaţă.

E bine să pui la punct un prototip şi să vezi cum va
funcţiona pe piaţă, În internet e mai uşor acest lucru: lansezi proiectul, vezi
cum merge şi îl dezvolţi pe baza
feedback-ului cu ajutorul clienţilor. Nu e bine să îţi fie teamă să
schimbi şinele, trebuie să fii flexibil şi să ajustezi produsul în funcţie de
cerinţele pieţei. Un exemplu clar este Wall Street Journal, care a reuşit să
îşi vândă conţinutul online pe bază de abonament, e un succes unic. A venit însă Murdoch care
vrea să pună punct abonamentului, pentru că acum totul e gratuit, abonamentul
are şi el o limită. Deşi e mai riscant, pentru că renunţi la veniturile din
abonamente, poţi face mai mulţi bani din publicitatea pe care o vinzi, deoarece
atragi mai mulţi vizitatori. Trebuie să ai curaj.

 

Capital: Cum vedeţi piaţa online din România?

Mihai Crăsneanu:
România este
o ţară interesantă din mai multe motive. Primul e că oamenii au voinţă, sunt
creativi şi vor să răzbată în viaţă, spre deosebire de cei din alte ţări. În al
doilea rând sunt pregătiţi, tehnologia folosită e bună. Problema e că le
lipseşte pregătirea de antreprenor, nu ştiu ce e un business plan, marketingul,
vânzările, dar acestea se pot învăţa pe parcurs cu ajutor. Pe internet, o
oportunitate este e-commerce-ul. În România, piaţa de e-commerce va depăşi în
acest an 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă aproape zero, pentru că
potenţialul este de câteva miliarde. Publicitatea online va fi în acest an de
circa 8-10 milioane, însă după calculele noastre va va ajunge în cinci ani la
aproape un miliard de euro. Are un potenţial fantastic.

 

Capital: Care ar fi direcţiile de dezvoltare a pieţei ?

Mihai Crăsneanu:
Antreprenorul
trebuie să dezvolte produse şi servicii pentru consumatorii români, adaptate
stilului lor de viaţă. Trebuie însă să facă un site bun, deoarece unele
site-uri sunt bune, altele au doar meritul de a exista. Există multe copii dale
unor site-uri internaţionale destul de amatoristic făcute, trebuie implementate
mai bine. Un al doilea segment este reprezentat de produsele destinate
consumatorilor din întreaga lume, web 2.0. Poţi lansa site-uri care să fie
internaţionale din prima zi, trebuie să ai un obiectiv foarte precis: poţi crea
comunităţi, lansa servicii, produse, tehnologii. Se pot face în România pentru
că există “materie primă” bună, costurile sunt joase, tehnologia e bună.
Românii formează una dintre cele mai mari comunităţi de ingineri din lume.

 

Capital: Ce au succes în România: afacerile legate de serviciile online sau cele
de furnizarea de conţinut ?

Mihai Crăsneanu:
Acum merg mai
bine serviciile. Pentru a investi pe conţinut ai nevoie de capital solid pentru
dezvoltare, ca să ocupi terenul, iar în momentul când piaţa de publicitate va
creşte să ai de câştigat. În România se produce conţinut original puţin, sunt
doar câteva companii care oferă conţinut. Este o oportunitate de business care
în România este legată de un impuls primar- cine pleacă de la un job plătit
pentru a se lansa într-o aventură pe internet? Atât timp cât publicitatea online
e doar de de 8-10 milioane de euro şi comerţul de 100 milioane pe an, e cam
greu să câştigi din internet. E un cerc vicios: cu cât piaţa e în creştere cu
atât afacerile online merg mai bine. Oricum, sunt foarte multe iniţiative. E de
ajuns să te uiţi la ce a mers în alte ţări şi să faci la fel şi aici. Dacă implementezi bine, nu are
de ce să nu meargă afacerea. Unele site-uri sunt bine făcute, altele cam
şchioapătă. Cum încă piaţa nu a crescut mult, nu pedepseşte, însă cu cât piaţa
devine mai feroce, cu atât cei care nu sunt buni vor dispărea. Poate cei care
vor câştiga nu sunt încă pe piaţă. Din păcate poziţia dominantă în afaceri nu e
o garanţie pentru nimeni.

 

Capital: Ce investiţie necesită lansarea unei afaceri online?

Mihai Crăsneanu:. Un start-up bine făcut,
conceput, cu persoane eficiente din punct de vedere al costurilor se poate face
cu 50.000-100.000 de euro, investiţie iniţială. Depinde de business cât trebuie
după să investeşti în menţinerea lui. Anumite afaceri sunt rentabile cu 50.000,
altele au nevoie de sute de mii de euro investiţi.

Timpul constatat de profit în general e 2-3 ani, dar nu
în România, unde piaţa nu e dezvoltată. Acest timp variază, există companii
care fac profit după şase luni, altele după cinci ani, diferenţa vine din
modelul economic, poate ai nevoie de infrastructură, de persoane. YouTube încă
pierde bani, are venituri mari, dar şi inghite mulţi bani în hosting şi altele.
Lui Amazon i-au trebuit şase-şapte ani să fie profitabil. Uneori să începi prea
devreme poate să fie fatal, arzi banii până creşte piaţa.

 

Capital: Afacerile de succes vor aparţine investitorilor străini sau
antreprenorilor români?

Mihai Crăsneanu:. Depinde în ce moment al
filmului faci pauză. La început e posibil ca piaţa să aparţină oamenilor de
aici, însă, pe măsură ce va trece timpul, va aparţine fondurilor şi companiilor
străine, cei care îi cumpără pe cei buni. Consolidarea e inevitabilă.
Antreprenorul român trebuie să ştie că până la urmă nu va mai putea deţine un
capital mai mare de 5% din propria afacere, e mai bine decât situaţia în care
nu ai investit când a trebuit sau nu ai vândut la momentul potrivit. Trebuie să
fii pragmatic, e mult de investit. Boala antreprenorului este că se implică
atât de mult într-un proiect încât uită că nu e
e afacerea vieţii, ci cea de acum. Nu trebuie să se pensioneze într-o afacere, ci să
o ducă până la un anumit nivel de la care să îi lase pe peştii cei mari să se
ocupe de ea.