Afacerile care ar trebui să stea cu ochii pe termometru

Trei grade în plus în trei ani au fost de ajuns pentru a influenţa unele domenii ale economiei. Indicele „canicula“ creşte sau scade unele afaceri cu 5-20 la sută. Constructori obligaţi să-şi restrångă activitatea sau să lucreze noaptea, camioane trase pe dreapta, trenuri care circulă cu viteză scăzută, produse alimentare cu perisabilitate crescută, iată doar cåteva din efectele negative pe care verile din ce în ce mai călduroase le au asupra economiei.

Trei grade în plus în trei ani au fost de ajuns pentru a influenţa unele domenii ale economiei. Indicele „canicula“ creşte sau scade unele afaceri cu 5-20 la sută.

Constructori obligaţi să-şi restrångă activitatea sau să lucreze noaptea, camioane trase pe dreapta, trenuri care circulă cu viteză scăzută, produse alimentare cu perisabilitate crescută, iată doar cåteva din efectele negative pe care verile din ce în ce mai călduroase le au asupra economiei.

„În unităţile care nu au condiţiile corespunzătoare pentru a face faţă caniculei, va scădea randamentul. Mă refer la constructorii maşinişti, cei navali, care nu pot rezista la suduri, asamblări. De asemenea, vor fi afectate confecţiile, căldura din secţiile de călcare, din cauza aburilor, devenind insuportabilă. Sticlăria, metalurgia şi toate celelalte domenii care depind de surse de încălzire vor avea de suferit, la fel ca toate sectoarele unde oamenii muncesc în aer liber“, explică Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor.

El arată şi că exporturile şi importurile au tendinţa de a scădea în lunile de vară. În 2007, de exemplu, cifrele înregistrate în luna august au fost cu 10%-20% mai mici decåt cele din martie, în condiţiile unui trend general crescător.

De cealaltă parte a baricadei stau industriile pentru care cu cåt e mai cald, cu atåt e mai bine. Producătorii şi vånzătorii de ape minerale, sucuri, bere sau îngheţată, dar şi proprietarii de ştranduri sau piscine urmăresc cu interes ca mercurul să urce cåt mai sus, afacerile lor fiind în strictă legătură cu arşiţa.

Şi turismul îşi trăieşte perioada de glorie pe timpul verii. Însă aici este loc de nuanţe. „Deşi mulţi ar tinde să creadă că turismul este cel mai cåştigat în perioadele cu temperaturi ridicate, lucrurile nu stau chiar aşa. Canicula şi dezavantajele pe care le produce determină din ce în ce mai multe persoane să nu mai meargă la mare sau la munte şi să rămånă acasă, evitånd astfel expunerea la soare“, spune Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism.

Doar mituri

Există şi domenii pe care arşiţa le lasă oarecum indiferente. „Reducerile care se simt sunt cauzate de concedii, dar sunt fireşti. Singurul lucru care se simte cu adevărat este factura la energie electrică“, explică Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Romåne a Băncilor.

„Lunile de vară nu sunt nici pe departe atåt de lipsite de activitate şi atractivitate pentru piaţa auto pe cåt s-ar crede“, spune Iulia Păun, reprezentant AutoItalia Group.

Deşi în ultimii ani s-a dovedit că temperaturile ridicate ajung regulă, multe companii nu au inclus încă acest factor în planurile lor de afaceri, ceea ce le poate aduce pierderi. 

Riscuri globale

Schimbările climatice afectează afacerile şi aduc cu sine scumpiri, potrivit KPMG International. Cele mai vulnerabile sunt energia, aviaţia, sănătatea, turismul, transporturile, serviciile financiare. Domeniile menţionate au un risc mare, dar sunt slab pregătite pentru schimbările climatice, se arată în studiul global publicat de KPMG. Sunt patru mari riscuri asociate încălzirii globale, între care şi cele fizice – valuri de căldură, secetă, furtuni, incendii forestiere – fenomene din ce în ce mai frecvente. În zona intermediară de risc se găsesc industria auto, imobiliarele, asigurările, construcţiile, sectorul manufacturier, mineritul şi metalele, industria farmaceutică, retailul şi utilităţile. În zona sigură sunt alimentele şi băuturile, telecomunicaţiile şi industria chimică. În Romånia, managerii nu s-au pregătit pentru a gestiona efectele schimbărilor climatice, apreciază KPMG. Pot fi afectate direct sectoare precum hidroenergia şi agricultura, care transmit efecte în lanţ altor domenii. Nu se observă semne de pregătire pentru riscuri în aceste domenii.

Scorurile unei veri foarte calduroase „timp, bani si clienti“

Dacă temperaturile maxime trec mai multe zile la rånd de 35 de grade – aşa cum probabil se va întåmpla din nou în luna iulie a acestui an – printre primele restricţii impuse sunt cele de circulaţie pentru transporturile rutiere de mărfuri. „Astfel de interdicţii ne afectează serios activitatea. Practic, pierdem timp, bani şi clienţi“, spune Nicolae Fărcaş, directorul companiei Georgia Group Spedition din Mureş. El arată că, dacă nu respectă termenii contractuali, firma sa este penalizată, ba chiar riscă să nu mai fie aleasă să presteze servicii pentru clienţii respectivi. Mai mult, şoferii trebuie plătiţi şi pentru perioada de inactivitate forţată. „Poate o soluţie de a evita pierderi de zeci de mii de euro de către fiecare societate de transport ar fi să avem o infrastructură modernă şi solidă, care să nu cedeze la cåteva grade în plus“, spune Fărcaş.

„Peste 20% crestere“

Cum era de aşteptat, printre beneficiari sunt producătorii de apă minerală. Ei au constatat că cresc vånzările nu numai comparativ cu alte anotimpuri, ci şi de la o vară la alta. „Pånă în prezent, 2008 este peste 2007 din punct de vedere al vånzărilor apei minerale.

Creşterea din iunie 2008 a fost de cel puţin 20%“, declară Mădălin Simion, brand manager Biborţeni. El apreciază că vånzările vor mai creşte, dar nu poate face încă o estimare pentru întreaga perioadă.

„Nu sunt restricţii la transportatori, iar acest lucru este un semn că putem ajunge în toate colţurile ţării, spre deosebire de anul trecut, cånd timp de o lună nu s-a putut intra în anumite zone“, motivează Simion. Cel mai bine se vånd sticlele de 1,5 litri, iar cele de jumătate de litru reprezintă doar 10%-12% din totalul vånzărilor.

«Canicula contribuie la scăderea cu 10%-20% a importurilor şi exporturilor în perioada de vară faţă de restul anului.»
Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR

În urcare

Temperatura medie pe ţară a crescut cu aproape trei grade Celsius în ultimii trei ani, spun experţii chestionaţi de Capital. Dacă în iulie 2005 era 19,8 grade Celsius, un an mai tårziu a ajuns la 20,4, iar în 2007 – cu o lună a lui Cuptor foarte călduroasă – a atins 22,5 grade. Sunt incluse şi zonele de munte, care reduc media pe ţară, explică oficialii Agenţiei Naţionale de Meteorologie. Maximul istoric s-a înregistrat anul trecut: 44,3oC, la Calafat. În iulie 2006, meteorologii au înregistrat frecvent temperaturi de „peste 35oC“, iar anul trecut ele au fost de 35-40oC. La fel arată şi estimările pentru următoarele săptămåni.

2,7 grade în plus s-au înregistrat la media pe ţară în iulie 2007 faţă de iulie 2005