Industria transporturilor din România trece printr-un moment favorabil generat de evoluția economică a întregii țări. Conform Ministerul Finanțelor Publice, afacerile celor mai puternice zece companii din domeniu au depășit 3,7 miliarde de lei, în creștere cu 13,5% față de anul anterior.
Piața transporturilor din România este dominată de sectorul rutier și de industriile conexe fiind axată pe spațiul comunitar unde se desfășoară mai mult de 90% dintre cursele efectuate. Conform unui studiu dat publicității de Euler Hermes, industria rămâne fragmentată în ciuda avantajelor pe care le-ar aduce consolidarea pentru finanțare și investițiile în tehnologie. Există în acest moment mai mult de 35.000 de firme și PFA-uri care operează peste 180.000 de vehicule, angajând aproximativ 360.000 de șoferi profesioniști, dar mai puțin de 100 de firme au mai mult de 100 de camioane. În România, industria transportatorilor este estimată, conform Euler Hermes, la 5 – 6 miliarde de euro, reprezentand 5% din Produsul Intern Brut. Transportatorii români sunt în continuare competitivi din punct de vedere al prețului în raport cu piețele din Europa de Vest, dar avantajul se erodează din cauza creșterilor de costuri (aferente polițelor RCA și salariului minim pe economie) și aplicării reglementărilor europene (timpul de repaus obligatoriu și regulile privind detașarea angajaților). Suplimentar, creșterea economică aduce cu sine și un deficit de forță de muncă calificată, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare, date fiind investițiile reduse în automatizare și sisteme IT în domeniu (încă văzute ca fiind inutile și prea costisitoare). Și Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), enunță printre problemele care afectează creșterea sectorului transporturilor „contextul legislativ european, mai exact noul Pachet de Mobilitate – Reg. CE 561, legile protecționiste, controalele agresive din Uniunea Europeană și măsurile abuzive. Apoi, infrastructura de transport rutier din România și costurile operaționale mari generate de aceasta. O altă problemă o reprezintă tarifele mici practicate în raport cu media europeană de beneficiarii de transport care apelează la companiile autohtone. Și, nu în ultimul rând, lipsa forței de muncă și migrația șoferilor”.
Dacă în privința protecționismului din unele state europene sunt puține de făcut la nivel național, toate celelalte probleme depind în mare măsură de autoritățile de la București. Un prim pas făcut de acestea a fost instituirea unei scheme de ajutor de stat în vederea restituirii către transportatori a diferenţei de acciză ca urmare a majorării preţului motorinei. „Prin această schemă de ajutor de stat se restituie sumele reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorină utilizate drept combustibil pentru motor, de la bugetul de stat, în baza unor decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei. Numărul estimat de beneficiari este de 1500. Se vor emite decizii de aprobare a cererilor de restituire în perioada 2018-2020, perioadă în care se vor efectua și plăţile. Condiţiile şi procedura de acordare a ajutorului de stat către operatorii economici se stabilesc ulterior prin hotărârea Guvernului, venită de la Ministerul Transporturilor. Înţeleg că este deja pe circuitul de avizare, aşadar ar trebui emisă cât de curând şi, sigur, propusă Guvernului spre adoptare”, a declarat cu câteva zile în urmă purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.
În privința infrastructurii rutiere, studiul Euler Hermes menționat anterior arată că „nevoile de investiții în infrastructura de transport a României depășesc 70 de miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 conform Masterplanului de transport sunt de 36 miliarde de euro”. În același document se arată că aproape un sfert din exportul total de servicii al României din 2017 – care însumează 20 miliarde de euro – a fost realizat de ramura transportului rutier de mărfuri. Cu toate acestea, infrastructura rămâne o piedică majoră pentru dezvoltarea sectorului și, în sens larg, a economiei naționale. În prezent România are doar 800 km de autostradă și alți 60 km previzionați a se inaugura în 2018. Calitatea infrastructurii este unul dintre factorii luați în calcul inclusiv pentru măsurarea competitivității economiilor, cum ar fi și Indexul Competitivității Globale al WEF, în care România pierde șase poziții în 2017 față de 2016, fiind clasificată pe locul 68 din 137 țări.
Protecționismul din Franța și Belgia, acuzat de UNTRR
Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), pune accent pe problemele cauzate companiilor din România de măsurile protecționiste din statele vestice, în special Franța și Belgia. „Transportul în UE este puternic perturbat de probleme fierbinți privind competiția, din cauza escaladării protecționismului în cadrul UE prin măsurile luate de unele state membre din vestul UE, care sub pretextul luptei împotriva dumpingului social ridică bariere pentru transportatorii români atunci când operează curse rutiere internaționale în cadrul UE. Motivul real al acestor state nu este îmbunătățirea condițiilor sociale ale șoferilor, ci creșterea taxării și a poverii administrative pentru transportatorii români și estici prin legi naționale neo-protecționiste care urmăresc excluderea din piață a firmelor de transport rutier din România”, a declarat pentru Capital Radu Dinescu. De asemenea, ca și majoritatea șefilor de companii de transport, secretarul general al UNTRR menționează ca frâne în calea dezvoltării sectorului lipsa de șoferi profesioniști și infrastructura deficitară.
Afacerile cresc odată cu economia
Bilanţurile financiare raportate la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) de companiile care au ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri arată, în majoritatea cazurilor, o creştere a cifrelor de afaceri. În privinţa profitului net, datele arată că dintre firmele aflate în Top 10 doar două au raportat scăderi. „Din estimările noastre, afacerile transportatorilor rutieri au crescut cu 10%-15% în 2017 fațã de 2016. Potrivit datelor BNR, în 2017, transportul rutier de mărfuri a contribuit cu 4,58 miliarde de euro la exportul de servicii al României, în creștere cu 12% fațã de 2016”, explică și Radu Dinescu.
În clasamentul cifrelor de afaceri raportate la MFP de companiile având ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri, liderul anului 2017 este – ca și în 2015 și 2016 – Aquila Part Prod Com, firmă cu sediul în Prahova înfiinţată în 1994. Compania şi-a dezvoltat activitatea în domeniile transportului, logisticii şi distribuţiei, fiind cea care a pus bazele întregului grup Aquila. Având ca principali clienţi mărci puternice precum Unilever, Lavazza sau Philips, Aquila Part Prod Com a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 906,7 milioane de lei, în creştere de la 797,9 milioane în 2016.
Pe locul secund în clasament se află Carrion Expedition, companie al cărei bilanț complet nu a fost încă înregistrat la MFP. Conform informațiilor Capital, firma din România, parte a grupului J. Carrion, a înregistrat în 2017 afaceri totale de 823,45 milioane de euro, în creștere de la 646,70 milioane în anul anterior. Pe pozițiile următoare se află Transmec Ro, Duvenbek Logistik și XPO Transport Solutions.
Și în top 10 al profiturilor se păstrează în 2017 același lider ca și în anii anteriori. Cu o istorie bogată, care începe cu peste 30 de ani în urmă pe când firma purta denumirea ITAPP PECO şi aparţinea Ministerului Industriei Chimice şi cu o trecere prin portofoliile SNP Petrom şi OMV, actuala Transpeco Logistics & Distribution este o firmă cu capital 100% românesc care transportă în special carburanţi. Compania a raportat pentru 2017 un profit net de 32,6 milioane de lei, în creștere de la 32,4 milioane cu un an în urmă.
Pe poziția a doua ar fi trebuit să se afle Carrion Expedition, însă la data realizării articolului datele financiare complete ale acestei companii nu erau încă disponibile. Prin urmare, până ce bilanțul Carrion va fi înregistrat la MFP, pe locul doi în clasamentul profiturilor urcă Dianthus Company, urmată de International Alexander.
Cei mai mulți angajați din domeniu îi deține Aquila Part Prod Com, 2.251, în creștere de la 2.183 în 2016. Pe locurile următoare se clasează – în lipsa Carrion – Duvenbek Logistik (832 angajați) și International Alexander (791). În clasamentul flotelor, prima poziție este ocupată, conform UNTRR, de Carrion Expedition (1.334 unități), urmată de Arabesque SRL (594 unități) și XPO Transport Solutions (526 unități).
Creștere și în 2018
În privința viitorului sectorului transporturilor rutiere, secretarul general UNTRR, Radu Dinescu, este de părere că vom asista la o creștere moderată. „Industria transportului rutier va continua sã crească și în 2018, dar cu un ritm moderat față de avansul înregistrat anul trecut. Pe termen mediu, viitorul transportatorilor români depinde de compromisul la care vor ajunge instituțiile europene privind modificarea legislației europene în domeniul transporturilor rutiere – precum propunerea de Lege specialã pentru aplicarea Directivei detașãrii nr. 71/1996 la transporturile rutiere, propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnã ai șoferilor profesioniști, propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie și a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piața de transport rutier de marfã”, a explicat Radu Dinescu.
(Acest articol a fost publicat în numărul 26 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 2 – 8 iulie 2018)