Ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013 cu preţuri mult mai mici, ca efect al costurilor reduse practicate în ţara vecină, această posibilitate fiind semnalată de reprezentanţii grupului Rompetrol într-o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, se precizează într-un comunicat al instituţiei.
Potrivit sursei citate, autorităţile române urmează să discute cu companiile româneşti şi cu autorităţile din Slovenia şi din Bulgaria despre impactul Acordului de comerţ încheiat între Uniunea Europeană şi Serbia asupra companiilor din Balcani.
Vosganian s-a întâlnit astăzi cu o delegaţie a grupului Rompetrol, parte a Kaz Munai Gaz din Kazahstan, delegaţie condusă de Tusupbekov Zhanat, CEO Rompetrol.
Reprezentanţii companiei petroliere au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor. Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013 cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria.
Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici, ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate. Există deja unele propuneri că trebuie fixate anumite preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costurile ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică, potrivit ME.
Oficialul român a precizat că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene. Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria.
Pe 30 ianuarie 2010 a fost semnat Acordul Comunitatea Europeană-Republica Serbia ce instituie progresiv o zonă bilaterală de liber schimb pe o durată de cel mult şase ani de la data intrării în vigoare. CE şi Serbia elimină, în cadrul schimburilor comerciale dintre ele, orice taxe vamale la export, orice taxe cu efect echivalent, orice restricţii cantitative la export şi orice măsuri cu caracter echivalent. Valoarea totală a exportului României în Serbia s-a ridicat în 2012 la o valoare totală de 313,44 milioane euro (1,69% din total exporturi ale României). Importurile au fost de 122,57 milioane euro în 2012 (0,56% din total importuri).
Gazprom, cel mai mare producător de gaze, şi-a făcut intrarea pe piaţa românească a carburanţilor, la finele anului trecut, în apropriere de Sibiu fiind prima benzinărie care poartă sigla grupului rus. Preţurile carburanţilor comercializaţi de Gazprom pe piaţa locală erau cuprinse, în decembrie 2012, între 5,73 de lei şi 6,4 lei/litru, similare cu preţurile practicate de celelalte mari companii prezente pe piaţa românească: OMV Petrom, Rompetrol şi Lukoil, aşa cum am scris în articolul: Cu cât vinde Gazprom benzina în România.
Capital.ro a informat în mai multe rânduri despre planurile Gazprom şi NIS (companie deţinută de gigantul rus) pe piaţa românească. De exemplu, în vara anului trecut scriam că planurile grupul petrolier sârb prevăd investiţii de 500 milioane euro anual până în 2015 pentru modernizare şi extindere. Potrivit directorului general al companiei, Kirill Kravchenko, aproximativ 40% din investiţiile anuale preconizate ar urma să fie alocate pentru modernizarea reţelei de 250 de benzinării din Serbia şi extinderea în Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi România. Restul va fi împărţit în mod egal între operaţiunile de explorare şi producţie şi cele de rafinare. Pentru Bulgaria şi România, ţinta NIS era să deţină 40 de benzinării în fiecare din cele două ţări până la finele anului trecut, planurile care însă nu au fost realizate. Ulterior, până la finele lui 2014, NIS vrea să ajungă la o reţea de 80 de benzinării în Bulgaria şi 120 de benzinării în România.