Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM) ar putea intra pe piata apelor minerale. Corpul de control al ministrului industriei si resurselor afirma ca SNAM nu si-a respectat HG-ul de infiintare, iar Consiliul Concurentei isi schimba radical pozitia avuta acum un an de zile. O scurta istorie este necesara. Pana in 1989, statul roman detinea izvoarele de ape minerale si fabricile de imbuteliere. In 1991, acestea din urma au fost privatizate. Vechile statii de imbuteliere, situate la "gura" fie
Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM) ar putea intra pe piata apelor minerale. Corpul de control al ministrului industriei si resurselor afirma ca SNAM nu si-a respectat HG-ul de infiintare, iar Consiliul Concurentei isi schimba radical pozitia avuta acum un an de zile.
O scurta istorie este necesara. Pana in 1989, statul roman detinea izvoarele de ape minerale si fabricile de imbuteliere. In 1991, acestea din urma au fost privatizate. Vechile statii de imbuteliere, situate la „gura” fiecarui izvor de apa minerala aflat la acea ora in exploatare, au fost cumparate de diversi imbuteliatori privati. S-a creat urmatoarea situatie: exploatarea izvoarelor a ramas la stat, reprezentat initial prin Regia Nationala a Apelor Minerale (RAMIN), iar imbutelierea si comercializarea apelor minerale au trecut in sectorul privat. In 1997, RAMIN a fost transformata in societate comerciala, cu intentia clara de a fi privatizata. Si pentru ca marfa sa fie atractiva, prin hotararea de guvern ce consfintea nasterea SNAM, in obiectul de activitate aparea o noutate. Societatea avea dreptul ca pe langa activitatea de administrare a zacamintelor sa si imbutelieze, transporte, distribuie si comercializeze produsul minier, adica apa minerala. Bineinteles, acest drept se referea strict la izvoarele pentru care avea licenta de concesiune de la Agentia Nationala a Resurselor Minerale. Reactia imbuteliatorilor a fost prompta. Oricum, conflictul dintre ei si SNAM ardea mocnit. Dupa ce ani de zile politicienii, in trecere pe la putere, le dadusera de inteles ca izvoarele din care imbuteliau le-ar putea reveni lor prin concesiune, s-au trezit ca, prin Legea minelor si Legea concesiunilor, statul a decis concesionarea din oficiu a zacamintelor minerale descoperite si puse in valoare inainte de 1990, catre SNAM.
Nevoia uneste
interesele
Dar de ce se temeau jucatorii din piata de intrusul SNAM? Simplu. Societatea fusese trecuta ca obiectiv privatizabil in programul de guvernare al cabinetului Isarescu si totodata figura in PSAL II (ulterior, in mod tacit, a fost exclusa de la privatizare de catre actuala echipa de la Ministerul Industriei si Resurselor). Se vehicula deja si numele clientului, venit pe axa Berceanu – Basescu, primul, pe atunci, ministru al industriei, cel de-al doilea, negociator-sef din partea Guvernului Romanie in relatiile cu Banca Mondiala. Daca SNAM s-ar fi privatizat in totalitate, asa cum prevedea planul, se nastea un monopol privat ce putea dispune dupa propriile interese de materia prima pe care o cumparau ceilalti imbuteliatori, concurenti demni de a fi eliminati din piata. Lupta a fost stransa. De partea imbuteliatorilor a fost si Consiliul Concurentei. Prin-
tr-o decizie din decembrie 2000, presedintele Viorel Munteanu arata clar ca SNAM, in dubla sa calitate de administrator al zacamintelor de apa minerala si potential agent imbuteliator, poate concura in mod neloial societatile de imbuteliere. Conform aprecierilor Consiliului Concurentei, exista riscul iminent ca societatea sa monopolizeze activitatea de extractie si sa detina o pozitie dominanta in piata. Presiunile de varii feluri au avut drept efect suspendarea imbutelierii din obiectul de activitate al SNAM, prin hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor. Astazi, inspectorii ministrului declara aceasta hotarare ca nelegala, iar Consiliul Concurentei nu mai vede nici un pericol daca SNAM trece la vanzarea sticlelor de apa minerala marca proprie.
Intelegerile de ieri
au cazut
Oamenii ministrului considera decizia AGA ca nelegala, pe motiv ca aceasta nu poate bate o hotarare de guvern. Asta cu toate ca in AGA de la SNAM sunt tot reprezentantii statului, ca modificarea a fost hotarata de fostul ministru si ca noul obiect de activitate a fost transmis Registrului Comertului si publicat in Monitorul Oficial. Ultimul cuvant ramane ca SNAM poate imbutelia.
Cat despre Consiliul Concurentei, presedintele Viorel Munteanu ne-a declarat ca nu vede nici un pericol in intrarea societatii pe piata imbuteliatorilor: „Din punctul de vedere al Legii concurentei, nu vad nici un impediment. Daca are licenta de exploatare pe un izvor si vinde ce scoate de acolo, nu sunt probleme. Noi vom interveni numai daca observam ca isi favorizeaza propriul imbuteliator”. SNAM ca imbuteliator ar putea insemna, la prima vedere, mai multi bani la buget.
Nu aceasta este si parerea imbuteliatorilor. Viorel Micula, presedintele Grupului European Drinks, prefigureaza un posibil scenariu „Societatea de imbuteliere a statului va absorbi la investitii banii pe care noi ii platim pentru apa pe care o cumparam de la SNAM. Cu alte cuvinte, pe banii nostri ne crestem concurenta, iar concurenta este cea care ne vinde materia prima”. Alte voci din piata merg chiar mai departe, afirmand ca este posibil ca ideea privatizarii SNAM sa nu fi fost decat amanata, iar acum sa asistam la impodobirea miresei. Oricum, pozitia oficiala este cea exprimata de Gheorghe Olteanu, seful Corpului de Control al ministrului Dan Ioan Popescu: „Nu comentez”.