Criza economică a lovit inclusiv domeniul de activitate care nu va dispărea indiferent cât de rău vor merge lucrurile: serviciile funerare. Nu se moare mai puţin, dar tot mai mulţi clienţi din zona medie aleg servicii ieftine atunci când îşi conduc apropiaţii pe ultimul drum. Pe segmentul de lux, afacerile merg la fel. Unul dintre cele mai importante elemente care trebuie avut în vedere este acela că numărul total al "prestaţiilor" nu a scăzut, pe ansamblu, dar s-a redus în sch
Criza economică a lovit inclusiv domeniul de activitate care nu va dispărea indiferent cât de rău vor merge lucrurile: serviciile funerare. Nu se moare mai puţin, dar tot mai mulţi clienţi din zona medie aleg servicii ieftine atunci când îşi conduc apropiaţii pe ultimul drum. Pe segmentul de lux, afacerile merg la fel.
Unul dintre cele mai importante elemente care trebuie avut în vedere este acela că numărul total al „prestaţiilor” nu a scăzut, pe ansamblu, dar s-a redus în schimb valoarea încasărilor.
„Deşi din punct de vedere al serviciilor prestate acestea au rămas constante, criza s-a făcut simţită în privinţa încasărilor, care au scăzut cu 40%”, a declarat pentru capital.ro Cristian Neagoe, directorul general şi, în acelaşi timp, patronul companiei de pompe funebre Anthony.
Datele prezentate se referă strict la aspectul legal al acestui tip de afacere, pentru că există o substanţială piaţă neagră ce nu poate fi „auditată” în contextul în care, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, costul final este determinat de „mica înţelegere”. Oamenii din acest business estimează o piaţă de 100 de milioane de euro pe an, 70-80% fiind piaţă neagră.
Luxul nu ţine cont de criză
„Ne simţim datori să păstrăm imaginea publică şi statutul social. În momentul în care am ajuns la un anumit statut am atins şi anumite valori pe care vrem să le păstrăm. În plus, intervine sentimentul de datorie pe care trebuie să îl avem, precum şi modul în care credem că vom fi priviţi de către ceilalţi raportat la felul în care ne-am respectat această datorie”, a declarat pentru capital.ro psihologul Valentina Andrei.
Business-ul pe segmentul de mijloc s-a păbuşit
Scăderea afacerilor se vede însă pe segmentul de mijloc, care pur şi simplu s-a prăbuşit, atât ca încasări cât şi ca număr de comenzi, datele statistice vorbind despre o contracţie de peste 50-60 la sută. În contrapondere, s-a înregistrat o creştere echivalentă la comenzi pe segmentul „de jos”. Pentru a avea o idee ce înseamnă, în cifre absolute, aceste diferenţe, trebuie avut în vedere faptul că pe segmentul de lux costurile se ridică la 3.000 – 4.000 de euro, în timp ce la polul opus suma necesară nu depăşeşte 250-300 de euro.
Aceste tarife nu au în vedere locul de veci, care creşte valoarea „devizului final”. La un cimitir particular costul este în jur de 2.000 de lei, iar la celelalte cimitire depinde de fiecare „aşezământ” în parte, de poziţie, perioada concesionării etc. Cimitirele aparţinând municipalităţii percep diferite alte taxe, cum ar fi săpatul gropii, înhumarea, tâmâiat mormânt, închidere criptă şi altele. Puteţi vedea serviciile şi tarifele practicate de către Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane aici
Numeni nu rămâne pe afară, la o adică!
Una dintre problemele cele mai discutate legate de cimitirele din Bucureşti este aceea a crizei locurilor de veci. Directorul Administraţiei Cimitirelor, Bogdan Tănase, susţine că este o falsă problemă şi că, la o adică, nimeni nu va rămâne pe afară!
„Nu există p problemă a locurilor de veci în Bucureşti. În momentul de faţă avem aproximativ 5.000 de locuri de veci, care pot deveni 15.000 pentru că într-un loc de veci pot intra trei cripte, în Cimitirul de la Domneşti, pe care l-am dat în folosinţă anul trecut şi pe care avem în plan să îl extindem. De asemenea, urmează că la începutul anului viitor să începem construcţia a încă unui cimitir, în zona sectorului 5. Oricum, pot asigura populaţia Bucureştiului că nu este nico problemă din acest punct de vedere şi nimeni nu va rămâne neînhumat”, a declarat pentru capital.ro Bogdan Tudose.
O problemă căreia autorităţile nu îi pot face faţă, însă, o reprezintă comerţul cu locuri de veci, deşi legea împiedică în mod expres comercializarea acestora. Criza a rezolvat doar parţial această problemă, mai spune Bogdan Tudose.
„Am avut discuţii inclusiv cu Camera Notarilor Publici Bucureşti, dar nu putem împiedica tranzacţiile cu locuri de veci pentru că, oficial, ele nu sunt înregistrate de către notari ca acte de vânzare-cumpărare, ci ca donaţii. Criza a mai redus, însă, şi acest tip de tranzacţii”, ne-a dezvăluit directorul Administraţiei Cimitirelor.