Apele revarsate de sase ori in cursul acestui an in diverse zone din Romania au distrus complet peste 4.700 de case, alte 15.000 fiind afectate si necesitand reparatii, de la mici interventii de cosmetizare, pana la actiuni de consolidare. In 2004, in Romania s-au construit circa 30.000 de locuinte, in mare parte individuale. Cu alte cuvinte, casele reconstruite ar trebui sa aduca o crestere a pietei de peste 15%. In realitate, situatia este cu totul alta.


“Multi se asteptau sa fie un mare boom pe piata constructiilor. Dar nu este chiar asa. In primul rand, firmele de profil sunt implicate pe scara larga doar in Banat si in cateva locatii din restul tarii. In Moldova si in sud, din lipsa de timp, s-au distribuit materiale de constructii si ceva bani, urmand ca oamenii sa se descurce singuri. Sa nu credeti ca isi vor angaja firme sa le refaca locuintele”, explica Adriana Iftime, director general executiv al Patronatului Societatilor din Constructii. Ea recunoaste ca nici firmele din domeniu nu s-au inghesuit prea tare. “Sunt companii care nu sunt dispuse sa lucreze acolo, caci efortul e mai mare decat la un proiect obisnuit, profitul e mai mic, iar presiunea e mai puternica din partea sinistratilor, a autoritatilor si a presei”, spune Adriana Iftime.
si altii se arata dezamagiti de influenta pe care reconstructia a avut-o asupra afacerilor lor. Marin Crutescu, presedintele Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta, afirma ca cele mai multe case reconstruite nu vor avea geamuri de tip termopan. “Chiar si acolo unde se va folosi tamplarie termoizolanta, mi-e teama ca va fi ieftina, de proasta calitate, care nu va respecta normele”, spune el.


Reprezentantii Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) spun, la randul lor, ca, desi au avut mai mult de munca pe partea de desecari si interventii de urgenta, aceste lucrari suplimentare au fost facute cu bani de la buget. In ceea ce priveste activitatea care aducea ANIF venituri suplimentare, cea de irigatii, aceasta a functionat doar la circa 2% din capacitate in acest an.
Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) spune ca de vina pentru balbele din procesul de reconstructie sunt autoritatile, care nu au realizat un plan clar de actiune. In opinia celor mai importanti oameni de afaceri autohtoni, “finantarea reala si corecta a actiunilor de reconstructie va constitui o noua oportunitate de mobilizare a economiei romanesti”. AOAR a indicat, in cadrul unui comunicat de presa, si companiile autohtone ale caror produse ori servicii ar putea fi utilizate pentru refacerea zonelor calamitate si a cerut, dat fiiind caracterul de urgenta al situatiei, ca achizitiile sa se faca eliminand pe cat posibil birocratia.


Nu trebuie sa se inteleaga, cumva, ca procesul de reconstructie nu a adus, in destule cazuri, castiguri bune. Producatorii, importatorii si distribuitorii de materiale de constructii au fost cei mai fericiti. “La anumite categorii de produse, cum ar fi cimentul, caramizile ori fierul beton, vanzarile au crescut cu circa 50% fata de toamna lui 2004”, spune Daniel Tudose, directorul unui magazin de profil din Bacau.


Florin Ispas, directorul de marketing al Prefabricate Vest din Bucuresti, crede ca reconstructia adevarata nici nu a inceput inca. “Probabil ca pentru producatorii de BCA din zona Banatului a insemnat o crestere destul de importanta, insa la noi nu s-a simtit inca, avand in vedere ca refacerea caselor din sud si din Moldova de-abia a inceput. tintele de productie pentru 2006 vor lua in calcul, insa, cu siguranta, o cerere mai mare, venita tocmai ca urmare a calamitatilor din 2005”, explica el.


Si Raluca Mihaila, directorul de marketing al fabricantului de caramida Wienerberger, spune ca va fi inclus in estimarile pentru anul viitor si necesarul suplimentar dictat de procesul de reconstructie. “si anul acesta au fost utilizate produsele noastre pentru refacerea caselor din Banat, insa nu am modificat planurile, pentru ca oricum aveam prevazute niste cresteri destul de mari”, afirma ea.


“In prezent, amploarea dezastrului pricinuit de inundatii nu poate fi evaluata. Chiar daca cererea pentru ciment si betoane ar putea creste datorita procesului de reconstructie a cladirilor si infrastructurii, in acest moment nu pot fi facute estimari”, spun reprezentantii Departamentului de Comunicare al Holcim, unul din cei mai mari producatori de ciment din Romania.


Cei implicati in actiunile de reabilitare a infrastructurii afectate de ape spun si ei ca vor conta pe o crestere a cifrei de afaceri, si in acest an, dar mai ales in 2006. Nicolae Constantinescu, directorul general al CCCF SA, societate care detine, printre altele, o fabrica de traverse de cale ferata, o statie de asfalt, precum si utilajele si specialistii necesari pentru refacerea liniilor ferate, a soselelor si podurilor afectate, spune ca evaluarile urmeaza sa fie facute in viitorul apropiat. “Sigur ca va creste cifra de afaceri, sunt niste prestatii in plus, iar asta se va reflecta si in profit. Nu trebuie sa credem, insa, ca va fi un castig exagerat. Cert este ca si la anul va fi mai mult de munca decat ne-am planificat, pentru ca o buna parte din lucrari vor avea loc atunci”, explica el.


Ramane de vazut cum vor merge lucrurile in continuare si daca o actiune ce ar putea deveni un adevarat Plan Marshall pentru unele zone din tara se va finaliza intr-o maniera tipic romaneasca.





“Multi se asteptau sa fie un mare boom pe piata constructiilor dupa inundatiile din acest an. Dar nu este chiar asa.”

Adriana Iftime,

director general executiv al Patronatului Societatilor din Constructii





Consumul intern de ciment In perioada 2003-2005

Situatia locuintelor terminate

Total
2004
2003
2004vs2003
30.127
29.125
+1.002
Fonduri ale populatiei
25.047
22.670
+2.377
Subventii bugetare
4.903
6.086
-1.183



Consumul de ciment pe piata romaneasca a stagnat in prima jumatate a acestui an, insa in ultimele doua luni producatorii nu pot acoperi necesarul de ciment, potrivit conducerii patronatului din domeniu.


• Valoarea totala a contractelor pentru achizitia de materiale de constructii destinate zonelor afectate de inundatiile din luna iulie, derulate de ANL prin intermediul Bursei Romane de Marfuri, a fost de circa 8,2 milioane euro. La licitatia pentru reconstructia celor 3.860 de case afectate de inundatii au participat 18 firme.


• In urma licitatiilor, Carpatcement va furniza 18.864,7 tone de ciment, dupa incheierea unui contract de 4,62 de milioane de lei, firma Metabras†va livra 203 tone de fier beton, pentru 280.146 lei, iar Baduc – 2.364 de tone, pentru 3,26 milioane lei.


• Au fost trimise catre zonele sinistrate din Vrancea 44 de tone de ciment si cate
22 de tone catre Galati, Olt si Teleorman, la care se adauga cate 20 de tone de otel beton catre Vrancea si Olt.



Criza de zidari in sudul tarii

Refacerea caselor distruse se impiedica de lipsa de specialisti

In Oltenia, reconstructia schioapata din cauza crizei de timp si a faptului ca multi constructori sunt plecati la munca peste hotare. In ciuda tuturor dificultatilor, unele firme si unii mesteri au reusit sa scoata profituri bune.

Ramona Olaru

Inundatiile de anul acesta au afectat aproape jumatate din judetul Dolj, ceea ce inseamna 47 de comune. Sute de case au fost avariate si peste 150 vor trebui recladite din temelii. La acestea se adauga drumuri, poduri si podete, care neaparat trebuie reparate sau reabilitate pana la venirea iernii. De pe urma dezastrului doljenilor castiga, pe de o parte, firmele de constructii, iar pe de alta parte, mesterii locali de prin fiecare comuna, care deja au fost luati cu asalt de localnicii peste care au navalit viiturile repetate de anul acesta.


Marile firme de constructii din Dolj, agreate si de Putere si de Opozitie, au castigat contracte grase de reabilitare a infrastructurii, fara sa fi trecut prin focul vreunei licitatii. “Ne-au venit initial 68 de miliarde de lei de la Guvern, apoi inca 43 de miliarde, numai pentru infrastructura si pentru anumite lucrari de protectie importiva inundatiilor. Nu s-au organizat licitatii, ci s-a negociat direct cu mai multe firme. Lucrarile mari au fost date societatilor cu experienta”, spune presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa.


Exista si dezavantaje pentru aceste firme. Contractele pentru inundatii prevad ca lucrarile sa se finalizeze in 52 de zile de la incheierea contractului, in caz contrar firma nu-si primeste toti banii. Acest aspect a determinat firmele mai mici sa-si abandoneze alte lucrari, la care clauzele contractuale nu erau asa de drastice, si sa lucreze la infrastructura afectata de viituri.
In comunele Mischii, Brabova si Robanesti, unde apele au maturat cele mai multe case, chiar a aparut o criza de mesteri si constructori. In ciuda acestui fapt, prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, pare optimist: “Din 200 de firme de constructii din Dolj, vom gasi noi cateva sa construiasca 100 de case. De fapt, responsabilitatea aceasta cade in sarcina primarilor”.


Cei mai buni mesteri zidari si specialisti de acest gen sunt, insa, plecati la munca in strainatate, ceea ce face si mai dificila actiunea de reconstructie a locuintelor. Unele familii s-au gospodarit cum au putut, dupa priceperea lor sau a vecinilor, numai sa nu-i prinda iarna cu casele darapanate. Altii, insa, asteapta in continuare ca autoritatile sa le ridice casele. Sinistratii au mai avut nevoie si de fantanari, pentru a le reface fantanile sau pentru a cauta alte izvoare de apa, de electricieni, pentru a rebransa casele la energie electrica, sau de instalatori.

Caramidarii sarbi castiga bine in Banat


Constructorii spun ca nu fac profit pentru ca in urma licitatiilor au rezultat preturi foarte mici

Guvernul a alocat 24 de milioane de euro pentru ca in Banat sa fie refacute 915 case distruse de inundatii. Constructorii spun ca cel mai mult au de castigat vanzatorii de materiale.


Malin Bot

Cele mai mari vanzari s-au inregistrat la caramizi, ciment si fier beton. Din cauza calitatii nu tocmai satisfacatoare a caramizilor autohtone, multi constructori s-au aprovizionat masiv din Serbia. Primarul comunei Uivar, de care apartin satele Otelec si Ionel, inundate complet in primavara acestui an, Pavel Vaida, explica si cum s-a ajuns la aceasta situatie: “Au adus la Otelec caramizi romanesti de proasta calitate. Oamenii si apoi ANL au refuzat caramizile si dupa aceea s-au adus din Serbia”.
Vaida mai spune ca numai 25 de persoane din comuna au fost angajate de constructori. “Cei care vor sa lucreze, muncesc la cabluri in Timisoara. Au ramas sa lucreze in reconstructie cei care nu aveau un loc de munca stabil. Oameni care faceau munci ocazionale prin sat. Sa stiti ca nu au fost asa de bine platiti. Nu li s-au dat banii promisi. Nu au castigat oamenii prea mult”, afirma Vaida.

Constructorii fac greu profit

Societatea American Romanian Company din Targul Carbunesti a finalizat primele case in zona sinistrata. In satul Manastire, firma a reusit sa predea case inaintea primului termen, din 20 august. Managerul societatii, Clement Mocanu, spune ca nu a facut profit la primul lot de case: “Am mers chiar in minus. La urmatoarele vom face profit. Nu ai cum sa castigi la preturile la care s-au facut negocierile. Vorbim de 200 de euro pe metru patrat construit. Probabil ca in final vom avea unu, doi sau trei la suta profit. Pe primul lot, de 40 de case, am pierdut cateva miliarde. Cei care au castigat sunt vanzatorii de materiale de constructii. Inchipuiti-va ca am cumparat din Serbia zeci de
TIR-uri cu caramizi. De asemenea, am cumparat mii de geamuri, de usi, gresie, parchet. Piata materialelor de constructii nu a crescut preturile din cauza cererii, dar nici nu a scazut in urma vanzarilor masive”. Mocanu lucreaza cu muncitorii firmei, care sunt plimbati prin toata tara. Nu a lucrat doar in Banat la reconstructie. La Vadu Rosca a ridicat 250 de case. “Eu lucrez cu soldatii mei. Asa le spun la muncitorii firmei, soldatii mei”, spune cu mandrie patronul.
In Banat au fost alocate sume importante si pentru refacerea infrastructurii. Firmele implicate spun ca despre profit nu se poate discuta inca, pentru ca procedura greoaie a organizarii licitatiilor nu este nici macar definitivata peste tot. Numai pentru diguri au fost alocate, conform Apelor Romane Timisoara, 200 de miliarde de lei, bani care vor fi cheltuiti dupa finalizarea licitatiilor. Lucrarile de reparatii la drumurile distruse de inundatii vor fi finalizate in 20 decembrie. Sumele alocate sunt sub cele necesare, afirma presedintele Consiliului Judetean, Constantin Ostaficiuc. Acesta a declarat recent ca din 366 de miliarde, de care ar fi fost nevoie, s-au virate doar 212.
Oricum, este din ce in ce mai clar ca lucrarile, fie ca e vorba de refacerea locuintelor, fie ca e vorba de infrastructura, nu vor fi terminate in acest an. Ceea ce va face ca si in 2006 unele companii din zona sa aiba surse suplimentare de venit.

INUNDATIILE AU DISTRUS APROAPE 5.000 DE CASE

• Peste 20.000 de case au fost afectate de inundatii, incepand din luna aprilie, dintre acestea peste 4.700 fiind distruse.
• In primavara au fost distruse 915 imobile, cele mai lovite fiind judetele Timis si Caras-Severin. Infrastructura a avut si ea de suferit, pagubele totale fiind estimate la peste 500 de milioane de euro.
• Cele mai mari daune le-au provocat revarsarile de ape din iulie-august, cand au fost distruse aproape 3.900 de case. Pagubele la infrastructura de transport au fost si ele majore, primele estimari vorbind de daune de circa 800 de milioane de euro.
• In total, apele au inghitit bunuri de circa 1,5 miliarde de euro, sumele alocate de la buget pentru reconstructie si primite ca ajutoare reprezentand doar circa o cincime din total.