La 3 februarie a.c., stafful Conel ceda creante detinute de Electrica la Petrom in valoare de 80 miliarde lei, srl-ului Meteor International Trade din Bucuresti. Electrica nu avea la acea data nici un fel de datorii catre Meteor si nici nu intretinuse vreun fel de relatii contractuale cu aceasta. Totusi, acordand un gir inexplicabil srl-ului meteoric, directorii din Conel au cedat - pe semnatura proprie - amintitei societati creante in valoare de 80 miliarde lei. Gabriel Miulescu, directorul gen
La 3 februarie a.c., stafful Conel ceda creante detinute de Electrica la Petrom in valoare de 80 miliarde lei, srl-ului Meteor International Trade din Bucuresti. Electrica nu avea la acea data nici un fel de datorii catre Meteor si nici nu intretinuse vreun fel de relatii contractuale cu aceasta. Totusi, acordand un gir inexplicabil srl-ului meteoric, directorii din Conel au cedat – pe semnatura proprie – amintitei societati creante in valoare de 80 miliarde lei. Gabriel Miulescu, directorul general adjunct al Conel, recunoaste ca si-a pus semnatura pe procesele-verbale de compensare cu Meteor si ca operatiunea nu a fost inregistrata in contabilitate.
„Nu avea cum sa fie inregistrata, sustine Miulescu, decat la finalizare”. „Ce numiti finalizare, primirea banilor?”, am intrebat. „Da”, a venit raspunsul. Alexandra Catana, director executiv al Electrica, o tine la fel: „Inregistrarea in contabilitate se face la inchidere”.
Cu alte cuvinte, se pot arunca cu usurinta zeci sau sute de miliarde de lei in circuit – intrucat nu exista nici un fel de limita maxima de suma si nu se cer garantii – fara a se face nici o inregistrare contabila. Singurul document este procesul-verbal de compensare – o coala A4, stampilata si semnata de creditor si debitor, precum si de intermediari. Neinsotit de factura, acest act nu poate fi inregistrat contabil, iar factura apare doar in momentul efectuarii platii.
„Pana la incasarea banilor, trebuie tinuta totusi o evidenta extracontabila a operatiilor de compensare; pe masura ce in evidenta extracontabila apar livrarile de marfa catre terti, in baza dreptului cedat, la furnizor si client trebuie evidentiate contabil livrarile de marfa. La detinatorul initial de creanta – Electrica – urma sa se inregistreze in contabilitate debitul Meteor si orice incasare de bani de la acest SRL, dar numai in momentul in care intrau banii, pe baza de factura”, precizeaza Dan Schwartz, director al firmei de consultanta financiar-contabila Scot & Comp Consulting.
Directorii din Conel probabil ca au avut motivele lor sa semneze contractul, desi nu era greu de presupus ca… adio bani.
Meteor eclipseaza
miliardele datorate
Meteor nu este decat prima veriga dintr-un lant de intermediari: ea cedeaza creantele obtinute de la Conel firmei Miruna SRL care, la randul ei, le plaseaza srl-ului ploiestean Sunoil. Cu documentul stampilat si semnat de conducerea Conel, Sunoil ridica de la Petrobrazi Ploiesti (sucursala Petrom) produse petroliere in valoare de 80 miliarde lei. Petrom isi inregistreaza stingerea datoriei fata de Conel in evidentele contabile. De aici incolo, lucrurile se infunda insa. Asa cum rezulta dintr-un control efectuat de Garda Financiara la sediul Meteor SRL, aceasta societate a incasat de la Miruna 20 miliarde lei, dar nu a livrat la Electrica decat 4 miliarde lei. Au fost mai multi bani? Au fost mai putini? Au fost inregistrati contabil?
Agasat de intrebarile Capital, dl Miulescu a refuzat sa mai faca alte comentarii, intrucat cazul „este in derulare la Politie si nu comentez pana la finalizarea investigatiei”. In investigatie trebuie sa se implice si Departamentul de control fiscal al Ministerului Finantelor, care, solicitat de Politia economica, in urma cu cateva saptamani, sa efectueze verificarile de rigoare, nu a dat nici pana acum un raspuns.
Cazul Sunoil nu-i singurul. Desi de o valoare mai mica, de 16,6 miliarde lei, compensarea cu SET Group este invaluita si ea in umbra. La 21 ianuarie a.c., Termoelectrica (parte a Conel) cedeaza catre Set Group creante detinute la Sidex, in suma totala de 16,6 miliarde lei. In contul altor societati, firma Set achizitioneaza de la Sidex produse metalurgice, cedand o parte din creante altor firmulite (Mirsilval, Oil Tudav). Uzand de drepturile obtinute, societatile ridica marfa de la Sidex, astfel incat, la 5 aprilie a.c., totalul creantei consumate era de 13,8 miliarde lei, dupa cum rezulta dintr-un document emis la acea data de Sidex. Intre timp, Termoelectrica anuleaza procesul-verbal de compensare, sesizand conducerea Sidex cu privire la acest fapt. Dar marfa era deja data. Cine a iesit in paguba? Greu de spus. Electrica nu mai recunoaste cedarea de creante, intrucat a reziliat documentul de compensare; pe de alta parte, Sidex a livrat marfa in conditii legale, astfel incat in contabilitate a reflectat stingerea datoriei (13,8 miliarde lei, contravaloarea marfii). Situatia este cu atat mai complicata, cu cat se pare ca Termoelectrica incasase totusi de la Set Group 250 milioane lei. Cat de legale au fost toate aceste mutari este o chestiune care face acum obiectul anchetei initiate de Politia economica.
Teoretic, sistemul compensarilor a fost creat pentru a diminua blocajul financiar si a debloca economia. In realitate, a devenit supapa prin care miliarde de lei ies din conturile societatilor de stat si se scurg in buzunarul unor obscuri patroni de srl-uri. Nu insa fara complicitatea unora din varf. Afacerile merg de sus in jos, punand in joc sume uriase.
Cel in paguba este statul
De altfel, nu sunt excluse cazurile in care fituicile de tip A4 realizate pe calculator circula stampilate si semnate in alb. Cum firul intermediarilor este lung, iar patronii stiu, de obicei, sa se care la timp, banii raman pierduti definitiv. Pierde si bugetul, care nu mai vede nici o taxa din datoriile furate, pierde si consumatorul, care trebuie sa acopere gaurile societatilor de stat. Dar poate ca cea mai mare pierdere este aceea ca, prin concursul unor firme ca Meteor SRL, economia reala intra tot mai mult intr-un con de umbra.