Au investit până acum peste un miliard de euro în proprietăţi româneşti, majoritatea înainte de criză, dar au proiecte de viitor care implică alte sute de milioane de euro. Spre comparaţie, investiţiile străine directe realizate de companiile belgiene în România s-au ridicat în 2014 la 1,28 mld. euro, având o pondere de 2,1% în total, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

O caracteristică definitorie pentru aceştia este că își susţin afacerile imobiliare din propria avere, împrumuturile fiind o practică excepţională. Plasamentele lor sunt direcţionate, în special, către hale de depozitare şi spaţii industriale, urmate de parcuri de retail şi clădiri de birouri.

Averea cumulată a celor şapte grupuri de investitori belgieni identificate de Capital depăşeşte 1,5 mld. euro şi a fost dobândită, în cazul majorităţii, prin moştenire de familie. Dintre aceştia, doar grupurile de investitori reprezentate de Steven Van Den Bossche şi Carl Decoopman au realizat demersuri concrete de lichidare a activelor imobiliare acumulate în România înainte de criză, restul şi-au reactivat programul local de investiţii, după o pauză în anii de regres economic.

Ca model de accesare a pieţei imobiliare româneşti, milionarii belgieni s-au asociat cu parteneri locali sau au fost convinşi de alţi investitori care cunoşteau deja piaţa. De regulă, proiectele dezvoltate de aceştia în România sunt destinate vânzării, iar veniturile obţinute sunt reinvestite în proiecte noi.

Bani din vânzare

Grupul de investitori belgieni coordonat de antreprenorii Steven Van Den Bossche şi Carl Decoopman a dezvoltat la nivel local opt parcuri de retail în Sibiu, Târgu Mureş, Brăila, Craiova, Bacău, Focşani, Botoşani şi Drobeta-Turnu Severin şi mai deţine sute de hectare de teren în Bucureşti şi în ţară. Încă de la început, strategia lor a implicat dezvoltarea şi vânzarea imediată a proiectelor. Într-o rafală de tranzacţii, investitorii au reuşit să încaseze înainte de criză 230 mil. euro din vânzarea parcurilor din Sibiu, Târgu Mureş şi Brăila.

În 2009, BelRom – compania prin care belgienii investesc pe piaţa locală – a ratat o tranzacţie de circa 100 mil. euro, după ce New Europe Property Investments (NEPI) a refuzat să mai finalizeze achiziţia celor două proiecte din Focşani şi Bacău. Ruperea înţelegerii dintre cele două părţi a făcut ca datoriile belgienilor să se adune şi să genereze întârzieri de plată către creditori.

În 2011, acţionarii BelRom s-au împărţit în două grupuri, separându-şi proprietăţile. Echipa formată din Steven Van Den Bossche şi Kris Carton a păstrat parcurile de retail din Bacău (preluat în insolvenţă de finanţatorul KBC Bank) şi Focşani (în insolvenţă) şi terenurile din Craiova (pe care a fost construit Electroputere Parc – aflat şi el în insolvenţă), Deva şi Râmnicu Vâlcea. De cealaltă parte, grupul condus de Carl Decoopman a rămas cu Severin Shopping Center (vândut în 2013 către NEPI) şi cu terenurile din Botoşani (pe care în 2011 a fost inaugurat un centru comercial), Piatra-Neamţ şi Roman.

Cu alte cuvinte, parcursul BelRom a fost unul de creştere fulminantă înainte de criză şi de prăbuşire rapidă după 2009, iar acum se află într-un proces de retragere de pe piaţa locală.

CITIŢI ŞI Parcul de retail din Bacău a fost preluat de KBC Bank şi ar putea ieşi din insolvenţă

Belgianul Frank Donck, prezent ca investitor pe piaţa imobiliară românească prin intermediul Atenor, a moştenit în 2009 imperiul creat de tatăl său, Josef Donck. Baza averii familiei a fost pusă la începutul anilor `90 prin producătorul de lactate Comelco, preluat de gigantul olandez FrieslandCampina. Frank Donck ocupă poziţia 205 în topul celor mai bogaţi belgieni, realizat de publicaţia De Rijkste Belgen, cu o avere estimată la 69 mil. euro.

În 2008, Atenor a cumpărat 15 hectare din fosta fabrică Electronica, amplasată peste drum de staţia de metrou Pipera, iar doi ani mai târziu a început construcţia primului proiect din România. Complexul de birouri Hermes Business Campus este format din trei clădiri, din care una a fost terminată şi închiriată complet în martie 2014, iar celelalte două sunt în diferite etape de construcţie. În ultimul raport financiar, compania a anunţat că a iniţiat procedurile de negociere pentru vânzarea celor trei imobile, a căror dezvoltare costă circa 150 mil. euro.

Pilotul belgian de raliuri Yves Weerts este prezent pe piaţa imobiliară românească din 2007. El a cumpărat nouă hectare de teren, lângă Deva, pe care a construit un centru de depozitare şi spaţii de birouri la cererea retailerului francez Carrefour. El a încasat anul trecut 10 mil. euro din vânzarea acestui parc logistic către CTP. Weerts mai deţine un teren în apropiere de Piaţa Unirii din Bucureşti unde vrea să construiască un turn de birouri cu 17 etaje. Lotul a fost cumpărat în mai multe etape de la familia Căşuneanu pentru circa 19,3 mil. euro.

CITIŢI ŞI Familia Căşuneanu a pierdut 3,6 mil. euro din afacerea Unirii View

O mare parte a averii lui Weerts provine din banii încasaţi la vânzarea companiei Weerts Transports & Logistics, care ajunsese în 2008 cel mai mare operator logistic din Benelux.

Proiecte noi

Şi Patrick Van Den Bossche (foto) şi Marc Lebbe, fondatorii dezvoltatorului imobiliar Liebrecht & WooD, au reuşit să vândă cu succes primele lor proiecte construite în România. Ei au intrat pe piaţa locală în anul 2000, când au construit şi vândut către fondul austriac de investiţii Meinl European Land  (actualul Atrium European Real Estate) complexul comercial Militari Shopping, în urma unei tranzacţii de circa 20 mil. euro. Ulterior, belgienii s-au reorientat către dezvoltarea de birouri prin realizarea parcului de afaceri Victoria Park, de lângă pasajul Băneasa, preluat de Immofinanz pentru 60 mil. euro. Dezvoltatorul operează în prezent parcul de retail West Park amplasat la kilometrul 13 pe Autostrada A1. Complexul se întinde pe o suprafaţă de circa 25 de hectare şi găzduieşte magazine precum Hornbach, Kika şi Fashion House Outlet Centre (în foto principală). Construcţia acestui proiect imobiliar a reprezentat o investiţie de circa 120 mil. euro, care, alături de banii plasaţi în terenurile din portofoliul companiei, ridică totalul plasamentelor locale ale belgienilor la circa 200 mil. euro.

„România se bucură de premisele necesare pentru a marca un nou interval de creştere de cel puţin zece ani, din două considerente: indicatorii macroeconomici pozitivi şi menţinerea unui anumit grad de prudenţă în rândul jucătorilor din piaţă (bănci, investitori, dezvoltatori şi utilizatori finali deopotrivă), care va genera o abordare sustenabilă a construcţiilor şi a investiţiilor imobiliare comparativ cu perioada anterioară anului 2008“, spune Patrick Van Den Bossche.

Din 2007 şi până în 2012, belgienii au comasat 220 de hectare de teren grupat în două loturi de câte 60 ha, respectiv 160 ha, de-a lungul autostrăzii A2, în localitatea Cernica. Investitorii pregătesc construcţia unui parc de retail de 88.000 mp pe 34 ha din lotul de 60 de hectare şi, în acelaşi timp, un calup de 50-100 de case ecologice dintr-un proiect rezidenţial cu circa 5.000 de unităţi locative pe terenul de 160 ha, aflat în apropierea primului lot. Costul de dezvoltare al parcului de retail a fost estimat la 110 mil. euro, în timp ce ansamblul rezidenţial ar putea necesita până la 500 mil. euro.

Averea familiei De Pauw, care ocupă locul 44 în topul milionarilor belgieni, este clădită pe dezvoltatorul de spaţii industrial-logistice Warehouse & Distribution De Pauw (WDP), care a ajuns lider de piaţă în Belgia şi Olanda. Compania a cumpărat până acum în România peste 95 de hectare de teren şi a construit trei proiecte în Brăila (fabrica Yazaki), Braşov (depozit Inter Cars) şi Ploieşti (depozit Grupo Industrial Roquet), toate evaluate la 40,3 mil. euro.

Investitorul a început să-şi intensifice activitatea locală abia anul trecut, când a început în paralel construcţia a patru noi depozite, o investiţie de 14 mil. euro, în Ploieşti (hală pentru Federal-Mogul), Râmnicu Vâlcea (depozit Faurecia) şi Sibiu (depozit Siemens şi depozit şi birouri pentru DPD). Odată finalizate, noile proiecte vor creşte substanţial portofoliul de depozite al WDP în România, până la o suprafaţă de circa 73.000 mp, care vor plasa compania în top zece cei mai mari proprietari de astfel de clădiri.

Cel mai bogat dintre milionarii belgieni prezenţi în România este Jan De Clerck, fiul unui cunoscut industriaş belgian care a pus bazele producătorului de textile Beaulieu. Averea acestuia este estimată la 577 mil. euro şi ocupă locul 32 în topul celor mai bogaţi belgieni, potrivit De Rijkste Belgen. El a intrat pe piaţa din România prin intermediul companiei Alinso, parte a Domo Investment Group, cu ajutorul antreprenorului român Petrică Uşurelu, proprietarul grupului Piritex. Uşurelu a prezentat belgienilor oportunitea de a investi într-un parc industrial lângă Ploieşti din postura de client al Domo. După ce a comasat o serie de terenuri agricole achiziţionate de la persoane fizice şi a trecut în intravilan un lot mare de 220 de hectare situat în comuna Ariceştii Rahtivani, Uşurelu a cooptat compania Alinso, care a intrat în proiect cu o cotă de 80%. Din 2009, belgienii au investit în Ploieşti West Park peste 150 mil. euro şi au ajuns să deţină 207.000 mp de depozite, care îi plasează pe locul trei în topul celor mai mari proprietari de spaţii industrial-logistice. Costul de dezvoltare al întregului proiect a fost estimat iniţial la 750 mil. euro.

Sânge proaspăt

Tot acelaşi sector imobiliar a atras şi familia Kerckhof în România. În urmă cu doi ani şi jumătate, belgienii au fost convinşi să intre pe piaţa imobiliară românească de omul de afaceri italian Stefano Albarosa şi de Gijs Klomp, head of capital markets pe Europa Centrală şi de Est în cadrul CBRE. Gijs Klomp a lucrat anterior pentru ING Real Estate, unde a fost coleg cu Didier Kerckhof, fiul magnatului belgian Daniël Kerckhof.

Familia Kerckhof ocupă acum locul 50 în topul celor mai bogaţi belgieni, cel mai important activ al familiei fiind lanţul de retail Euro Shop, cu afaceri anuale de peste 100 mil. euro. Portofoliul de proprietăţi al familiei are o valoare estimată la circa 225 mil. euro, potrivit publicaţiei De Rijkste Belgen.

Belgianii au investit până acum în România 10-11 mil. euro, prin intermediul Vabeld. Compania deţine 15 hectare de teren şi două depozite logistice amplasate în cadrul A1 Business Park, proiect dezvoltat de Stefano Albarosa. În plus, a semnat o opţiune de cumpărare a unui teren de 5 hectare şi a unei clădiri generatoare de venituri în suprafaţă de 8.000 mp, ambele în aceeaşi zonă.

„Stefano Albarosa ne pune în contact cu vânzătorii terenurilor şi ne prezintă potenţiali candidaţi pentru închirierea spaţiilor ce urmează a fi construite“, a declarat pentru Capital Kristof Haentjens, consilierul juridic al Vabeld. Potrivit acestuia, compania pe care o reprezintă este interesată mai degrabă de parcurile de retail şi de spaţiile comerciale stradale, segment pe care deocamdată nu a identificat ţinte de investiţii la nivel local, dar a analizat o serie de oferte.

CITIŢI ŞI Una dintre cele mai bogate familii belgiene vrea să aibă depozite şi magazine în România

Evident, volumul de investiţii susţinut de milionarii belgieni în România este infim pe lângă bugetele plasate de marile fonduri de investiţii din alte ţări. Investitorii din Olanda, Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au cheltuit cel mai mult pe proprietăţi româneşti în 2015, potrivit unui studiu CBRE. Capitalul autohton a reprezentat abia 3% din valoarea totală a tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale consemnată anul trecut. 

„Atât investitorii deja activi în România, cât şi cei care îşi propun să investească aici devin din ce în ce mai receptivi în a-şi întări prezenţa în România, date fiind recentele performanţe solide ale economiei româneşti, dar şi datorită preţurilor avantajoase ale produselor de investiţii. În acelaşi timp, finanţările oferite de sistemul bancar au contribuit la îmbunătăţirea randamentelor investiţionale din ultimul an“, apreciază Gijs Klomp.

PARTENERI Milionarii belgieni au ajuns să investească în România la recomandarea unor parteneri sau cu ajutorul antreprenorilor români

1,1 miliarde de euro reprezintă valoarea investiţiilor realizate de milionarii belgieni în proprietăţi româneşti