Investitori discreţi, în căutare de plasamente imobiliare care să le sporească veniturile, milionarii belgieni au găsit în România locul potrivit pentru extinderea afacerilor concentrate, cu precădere, în ţara de origine.
Au investit până acum peste un miliard de euro în proprietăţi româneşti, majoritatea înainte de criză, dar au proiecte de viitor care implică alte sute de milioane de euro. Spre comparaţie, investiţiile străine directe realizate de companiile belgiene în România s-au ridicat în 2014 la 1,28 mld. euro, având o pondere de 2,1% în total, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
O caracteristică definitorie pentru aceştia este că își susţin afacerile imobiliare din propria avere, împrumuturile fiind o practică excepţională. Plasamentele lor sunt direcţionate, în special, către hale de depozitare şi spaţii industriale, urmate de parcuri de retail şi clădiri de birouri.
Averea cumulată a celor şapte grupuri de investitori belgieni identificate de Capital depăşeşte 1,5 mld. euro şi a fost dobândită, în cazul majorităţii, prin moştenire de familie. Dintre aceştia, doar grupurile de investitori reprezentate de Steven Van Den Bossche şi Carl Decoopman au realizat demersuri concrete de lichidare a activelor imobiliare acumulate în România înainte de criză, restul şi-au reactivat programul local de investiţii, după o pauză în anii de regres economic.
Ca model de accesare a pieţei imobiliare româneşti, milionarii belgieni s-au asociat cu parteneri locali sau au fost convinşi de alţi investitori care cunoşteau deja piaţa. De regulă, proiectele dezvoltate de aceştia în România sunt destinate vânzării, iar veniturile obţinute sunt reinvestite în proiecte noi.
Bani din vânzare
Grupul de investitori belgieni coordonat de antreprenorii Steven Van Den Bossche şi Carl Decoopman a dezvoltat la nivel local opt parcuri de retail în Sibiu, Târgu Mureş, Brăila, Craiova, Bacău, Focşani, Botoşani şi Drobeta-Turnu Severin şi mai deţine sute de hectare de teren în Bucureşti şi în ţară. Încă de la început, strategia lor a implicat dezvoltarea şi vânzarea imediată a proiectelor. Într-o rafală de tranzacţii, investitorii au reuşit să încaseze înainte de criză 230 mil. euro din vânzarea parcurilor din Sibiu, Târgu Mureş şi Brăila.
În 2009, BelRom – compania prin care belgienii investesc pe piaţa locală – a ratat o tranzacţie de circa 100 mil. euro, după ce New Europe Property Investments (NEPI) a refuzat să mai finalizeze achiziţia celor două proiecte din Focşani şi Bacău. Ruperea înţelegerii dintre cele două părţi a făcut ca datoriile belgienilor să se adune şi să genereze întârzieri de plată către creditori.
În 2011, acţionarii BelRom s-au împărţit în două grupuri, separându-şi proprietăţile. Echipa formată din Steven Van Den Bossche şi Kris Carton a păstrat parcurile de retail din Bacău (preluat în insolvenţă de finanţatorul KBC Bank) şi Focşani (în insolvenţă) şi terenurile din Craiova (pe care a fost construit Electroputere Parc – aflat şi el în insolvenţă), Deva şi Râmnicu Vâlcea. De cealaltă parte, grupul condus de Carl Decoopman a rămas cu Severin Shopping Center (vândut în 2013 către NEPI) şi cu terenurile din Botoşani (pe care în 2011 a fost inaugurat un centru comercial), Piatra-Neamţ şi Roman.
Cu alte cuvinte, parcursul BelRom a fost unul de creştere fulminantă înainte de criză şi de prăbuşire rapidă după 2009, iar acum se află într-un proces de retragere de pe piaţa locală.
CITIŢI ŞI Parcul de retail din Bacău a fost preluat de KBC Bank şi ar putea ieşi din insolvenţă
În 2008, Atenor a cumpărat 15 hectare din fosta fabrică Electronica, amplasată peste drum de staţia de metrou Pipera, iar doi ani mai târziu a început construcţia primului proiect din România. Complexul de birouri Hermes Business Campus este format din trei clădiri, din care una a fost terminată şi închiriată complet în martie 2014, iar celelalte două sunt în diferite etape de construcţie. În ultimul raport financiar, compania a anunţat că a iniţiat procedurile de negociere pentru vânzarea celor trei imobile, a căror dezvoltare costă circa 150 mil. euro.
CITIŢI ŞI Familia Căşuneanu a pierdut 3,6 mil. euro din afacerea Unirii View
O mare parte a averii lui Weerts provine din banii încasaţi la vânzarea companiei Weerts Transports & Logistics, care ajunsese în 2008 cel mai mare operator logistic din Benelux.
Proiecte noi
„România se bucură de premisele necesare pentru a marca un nou interval de creştere de cel puţin zece ani, din două considerente: indicatorii macroeconomici pozitivi şi menţinerea unui anumit grad de prudenţă în rândul jucătorilor din piaţă (bănci, investitori, dezvoltatori şi utilizatori finali deopotrivă), care va genera o abordare sustenabilă a construcţiilor şi a investiţiilor imobiliare comparativ cu perioada anterioară anului 2008“, spune Patrick Van Den Bossche.
Din 2007 şi până în 2012, belgienii au comasat 220 de hectare de teren grupat în două loturi de câte 60 ha, respectiv 160 ha, de-a lungul autostrăzii A2, în localitatea Cernica. Investitorii pregătesc construcţia unui parc de retail de 88.000 mp pe 34 ha din lotul de 60 de hectare şi, în acelaşi timp, un calup de 50-100 de case ecologice dintr-un proiect rezidenţial cu circa 5.000 de unităţi locative pe terenul de 160 ha, aflat în apropierea primului lot. Costul de dezvoltare al parcului de retail a fost estimat la 110 mil. euro, în timp ce ansamblul rezidenţial ar putea necesita până la 500 mil. euro.
Investitorul a început să-şi intensifice activitatea locală abia anul trecut, când a început în paralel construcţia a patru noi depozite, o investiţie de 14 mil. euro, în Ploieşti (hală pentru Federal-Mogul), Râmnicu Vâlcea (depozit Faurecia) şi Sibiu (depozit Siemens şi depozit şi birouri pentru DPD). Odată finalizate, noile proiecte vor creşte substanţial portofoliul de depozite al WDP în România, până la o suprafaţă de circa 73.000 mp, care vor plasa compania în top zece cei mai mari proprietari de astfel de clădiri.
Sânge proaspăt
Tot acelaşi sector imobiliar a atras şi familia Kerckhof în România. În urmă cu doi ani şi jumătate, belgienii au fost convinşi să intre pe piaţa imobiliară românească de omul de afaceri italian Stefano Albarosa şi de Gijs Klomp, head of capital markets pe Europa Centrală şi de Est în cadrul CBRE. Gijs Klomp a lucrat anterior pentru ING Real Estate, unde a fost coleg cu Didier Kerckhof, fiul magnatului belgian Daniël Kerckhof.
Familia Kerckhof ocupă acum locul 50 în topul celor mai bogaţi belgieni, cel mai important activ al familiei fiind lanţul de retail Euro Shop, cu afaceri anuale de peste 100 mil. euro. Portofoliul de proprietăţi al familiei are o valoare estimată la circa 225 mil. euro, potrivit publicaţiei De Rijkste Belgen.
Belgianii au investit până acum în România 10-11 mil. euro, prin intermediul Vabeld. Compania deţine 15 hectare de teren şi două depozite logistice amplasate în cadrul A1 Business Park, proiect dezvoltat de Stefano Albarosa. În plus, a semnat o opţiune de cumpărare a unui teren de 5 hectare şi a unei clădiri generatoare de venituri în suprafaţă de 8.000 mp, ambele în aceeaşi zonă.
„Stefano Albarosa ne pune în contact cu vânzătorii terenurilor şi ne prezintă potenţiali candidaţi pentru închirierea spaţiilor ce urmează a fi construite“, a declarat pentru Capital Kristof Haentjens, consilierul juridic al Vabeld. Potrivit acestuia, compania pe care o reprezintă este interesată mai degrabă de parcurile de retail şi de spaţiile comerciale stradale, segment pe care deocamdată nu a identificat ţinte de investiţii la nivel local, dar a analizat o serie de oferte.
CITIŢI ŞI Una dintre cele mai bogate familii belgiene vrea să aibă depozite şi magazine în România
Evident, volumul de investiţii susţinut de milionarii belgieni în România este infim pe lângă bugetele plasate de marile fonduri de investiţii din alte ţări. Investitorii din Olanda, Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au cheltuit cel mai mult pe proprietăţi româneşti în 2015, potrivit unui studiu CBRE. Capitalul autohton a reprezentat abia 3% din valoarea totală a tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale consemnată anul trecut.
„Atât investitorii deja activi în România, cât şi cei care îşi propun să investească aici devin din ce în ce mai receptivi în a-şi întări prezenţa în România, date fiind recentele performanţe solide ale economiei româneşti, dar şi datorită preţurilor avantajoase ale produselor de investiţii. În acelaşi timp, finanţările oferite de sistemul bancar au contribuit la îmbunătăţirea randamentelor investiţionale din ultimul an“, apreciază Gijs Klomp.
PARTENERI Milionarii belgieni au ajuns să investească în România la recomandarea unor parteneri sau cu ajutorul antreprenorilor români
1,1 miliarde de euro reprezintă valoarea investiţiilor realizate de milionarii belgieni în proprietăţi româneşti