Așa arată o analiză realizată de analiştii de la KeysFin, care citează datele statistice de la Registrul Comerţului. Printre acestea se află nume destul de cunoscute precum Electrolux România SA, DOOSAN IMGB, Aeroteh SA, Proiect Bucureşti SRL, Mobila SA, Celhart Donaris SA, Pipera SA, Unisem SA, Napoca SA, Astral SA, Severnav SA şi Victoria SA.Cele mai multe firme sunt din Bucureşti-Ilfov – 2401, care au angajat în toată această perioadă peste 89 de mii de salariaţi. În topul supravieţuitorilor din business-ul românesc, în funcţie de regiune geografică, urmează firmele din zona Nord-Vest, acolo unde 2184 de societăţi au reuşit să facă afaceri cu ajutorul a 45.000 de angajaţi, şi cele din zona de Centru, unde sunt înregistrate 2145 de firme cu 47.000 de salariaţi.

La polul opus se situează, în mod paradoxal, zona de Vest, un vector a dezvoltării economice a României, dar unde n-au supravieţuit în toţi aceşti ani decât 1484 de societăţi comerciale, cu 24.000 de angajaţi. Analiza datelor statistice arată un alt lucru paradoxal. Marea majoritate a firmelor care au rezistat celor 26 de ani de economie de piaţă au fost microîntreprinderi (10760), urmate de societăţile mici (2493), întreprinderile mijlocii (778) şi numai 252 de firme mari. ”38% dintre pionierii business-ului românesc fac afaceri în comerţ, cel mai dinamic domeniu al economiei. Luând în calcul şi datele privind dimensiunile business-ului, concluzia este că atunci când discutăm despre supravieţuitorii de după 1990, vorbim în primul rând de mici afaceri, buticuri, magazine de cartier care au avut un volum fidel de clienţi şi care au rulat banii şi mărfurile foarte repede, nefiind astfel afectaţi de blocajul financiar, de provocările de ordin valutar etc.”, au declarat analiştii de la KeysFin.

Printre domeniile unde afacerile au rezistat roller-coaster-ului economic de după ‘89 se mai află industria prelucrătoare, construcţiile şi imobiliarele. ”Construcţiile şi mai ales imobiliarele au reprezentat, alături de retail, cele mai de succes afaceri din România post-decembristă”, spun analiştii de la KeysFin. Potrivit acestora, industria prelucrătoare reprezintă un caz aparte, cu suişuri şi coborâşuri, generate de evoluţia economică generală, de impactul puterii de cumpărare şi de contextul general intern şi internaţional.

“Relevant este că, în ciuda evoluţiei fluctuante, sectorul prelucrător a ajuns să reprezinte cel mai semnificativ vector de creştere economică, reprezentând peste 60% din afacerile din România”, au mai explicat analiştii. Potrivit acestora, datele statistice demonstrază că economia românească nu este încă suficient cristalizată, capabilă să reziste pe cont propriu.

„Luând în calcul şi dinamica înfiinţărilor de firme, numărul relativ ridicat de insolvenţe şi falimente din toţi aceşti ani, rezultă că business-ul reprezintă în continuare un domeniu riscant, în care cererea şi oferta se întâlnesc, de multe ori, în condiţii conjuncturale”, spun economiştii. Potrivit lor, până ce nu vom avea un capital investiţional solid, un consum intern care să nu mai fie atât de dependent de importuri, până ce sectorul serviciilor nu va ajunge la un nivel de maturizare, economia va continua să experimenteze senzaţiile de tip roller-coaster, amplificate mai ales de evoluţia cursului valutar şi de preţurile resurselor. Toate aceste informații au fost culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin.