Proprietar al unor afaceri prospere în construcţii, IT şi comerţ, şeful liberalilor ieşeni se apropie cu paşi repezi de Top 300. Averea sa este evaluată de Capital la circa şapte milioane de euro.

Două case în Iaşi şi una moştenită de la părinţi în Dărmăneşti, judeţul Bacău. Trei terenuri în Iaşi (două din ele aferente clădirilor), în suprafaţă totală de 4.600 de metri pătraţi, plus alţi 4.500 de metri pătraţi în Dărmăneşti (de asemenea, moştenire). Trei autovehicule (un Audi A8, un Hyundai Santa Fe şi un Mercedes CL achiziţionat în leasing în ianuarie 2008), o colecţie de bijuterii şi obiecte de artă valorând circa 30.000 de euro şi participaţii în patru companii: 96% din Fene Grup SA, 50% din La Rocca SRL şi 50% din Tehnorom SRL (în ambele cazuri, celelalte 50% aparţin fratelui său, Lucian Fenechiu), respectiv 40% din FMF Const SRL. Cam aşa ar putea fi descrisă, pe scurt, averea deputatului liberal Relu Fenechiu.

Mai trebuie spus că firmele pomenite mai sus nu sunt deloc de neglijat. În 2006, Fene Grup a avut o cifră de afaceri de 9,1 milioane de lei, un profit net de 831.000 de lei şi 170 de angajaţi. În acelaşi an, Tehnorom a avut o cifră de afaceri de 10,8 milioane de lei, un profit net de 457.000 de lei şi 69 de angajaţi, iar La Rocca, o cifră de afaceri de 4,4 milioane de lei, un profit net de 500.000 de lei şi nouă angajaţi. Nu la fel de bine a funcţionat FMF Const, care a terminat 2006 cu doar 20.000 de lei cifră de afaceri şi pierderi de 10.000 de lei.
În 2007, grupul de firme al politicianului ieşean a avut o cifră de afaceri cumulată de 26,4 milioane de lei (în creştere cu circa 5% faţă de anul anterior), iar numărul angajaţilor Fene Grup SA s-a dublat. La o estimare rapidă, luând în calcul datele de mai sus, se poate spune că bunurile imobile şi mobile deţinute de Relu Fenechiu valorează circa 1,5 milioane de euro, iar afacerile sale, încă cinci-şase milioane de euro.

De la televizoare second-hand la construcţia de blocuri

Desigur, Relu Fenechiu nu s-a născut bogat. Dar şi-a dorit să devină şi a ştiut cum să procedeze. „După terminarea facultăţii, mi-am deschis o mică întreprindere cu profil de comerţ, împreună cu un asociat. Aveam atunci 25 de ani, iar banii pentru această afacere i-am împrumutat de la studenţii străini din Iaşi. Am fost printre primii oameni din Iaşi care au început o activitate coerentă în domeniul economic“, îşi aduce aminte el. Deputatul povesteşte că, la început, el şi asociatul său erau şi patroni, şi angajaţi şi că, pentru deschiderea primului magazin, au muncit singuri de dimineaţa până seara timp de patru luni. „Noi am făcut toate reparaţiile, am văruit, am făcut rafturi, am schimbat instalaţiile sanitare şi electrice. A fost foarte greu“, dezvăluie Fenechiu.

Însă, nu a trecut mult şi au venit şi câştigurile. „Un profit foarte mare mi l-a adus importul de aparatură second-hand din Germania, mai ales televizoare, pe care le reparam şi le vindeam. Mai târziu, am importat din Italia utilaje frigorifice şi electrice second-hand. A fost o afacere foarte bună, dar cu foarte, foarte multă muncă. De cele mai multe ori, demontam şi încărcam singur în tir aparatura respectivă“, spune deputatul, care, în 1996, avea deja cinci magazine în Iaşi.

Când condiţiile legale de vânzare a acestor produse s-au schimbat, şi-au reorientat afacerile. „Din 1997, am început să fim activi în construcţii. A contat, în această decizie, şi nemulţumirea faţă de calitatea lucrărilor efectuate de alţi constructori pentru mine şi firmele mele“, afirmă Fenechiu. Mai spune că, deoarece în perioada 2000 – 2004, fiind considerat un exponent al opoziţiei, nu avea şanse să prindă nicio lucrare importantă în Iaşiul dominat de PSD, s-a orientat spre domeniul privat, achiziţionând un teren şi demarând construcţia unui cartier de locuinţe. „Am început de curând şi construcţia de blocuri, tot pe teren privat, achiziţionat înainte de 2004. În ultimii cinci ani, am dezvoltat, împreună cu fratele meu, şi o reţea de magazine IT“, mai dezvăluie politicianul.

Politică şi afaceri, avantaje şi dezavantaje

Dublul statut de politician şi om de afaceri nu l-a scutit pe Relu Fenechiu de acuzaţii şi controverse. Mai mult sau mai puţin voalat, el a fost indicat ca unul dintre beneficiarii unor contracte preferenţiale cu statul sau chiar ca „titular“ al unei evaziuni fiscale de zece miliarde de lei vechi. În ultimul an, preşedintele filialei Iaşi a PNL a fost prezentat, în numeroase cazuri, drept cel care îi manipulează, din umbră, pe unii dintre miniştrii cabinetului Tăriceanu.

„Nu am reuşit până acum să am avantaje din politică, ci în general dezavantaje. Am o firmă puternică, ce ar putea participa la foarte multe proceduri de achiziţie publică, dar pe cele mai multe le evit, pentru că ar putea să genereze diverse suspiciuni. De când contez în politică, afacerile cu statul reprezintă 7%-8%, dacă nu chiar 5% din cifra de afaceri“, se apără el, spunând că, în ultimii ani, firmele sale au mai participat la unele licitaţii publice doar pentru a păstra experienţa necesară firmei şi pentru a nu pierde anumite avize.

Totuşi, Fenechiu vede şi avantaje în paralelismul dintre politică şi afaceri: „acest statut îmi permite să fiu un politician independent, să nu fiu la mâna celor care ar putea să mă momescă cu mai ştiu eu ce beneficii“.

CV

• S-a născut pe 3 iulie 1965 în Dărmăneşti, judeţul Bacău
• A făcut liceul la Comăneşti, iar în 1983 a fost admis la Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. A absolvit în 1990 şi a fost repartizat la Comăneşti
• În prezent locuieşte în Iaşi, unde se află şi companiile pe care le deţine şi care i-au adus, în 2006, dividende de 1,1 milioane de lei
• A intrat în PNL în 1996, în 2000 a fost ales consilier judeţean, iar în 2004 deputat. Tot începând din 2004 este preşedintele filialei Iaşi a PNL
• Este căsătorit şi are un fiu în vârstă de 14 ani.

Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008