Încercarea de a aduce la lumină clauzele confidenţiale din contractul de vânzare a combinatului gălăţean repune în discuţie miile de privatizări eşuate sau controversate.
Un singur vot a lipsit pentru ca deputaţii să aprobe înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă a privatizării Sidex, având ca principal scop desecretizarea contractului prin care ArcelorMittal a achiziţionat combinatul din Galaţi. „Nimeni nu e împotriva desecretizării. Doar că PSD a susţinut crearea unei subcomisii în cadrul Comisiei pentru Industrie şi de aceea a votat contra“, explică deputatul PD-L Mircea Toader, unul dintre iniţiatori.
Toader a încercat, fără succes, să obţină acces la contractul de privatizare şi în urmă cu trei ani, pe când era secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor. Asta nu îl face, însă, pesimist în ceea ce priveştre deznodământul demersului său. „Vom vota din nou la toamnă şi comisia se va constitui. Şi sunt 99% sigur că vom obţine desecretizarea“, afirmă el, subliniind că este interesat să vadă dacă investitorul a respectat angajamentele postprivatizare, cu precădere cele privind modernizarea combinatului şi restructurarea personalului.
Analistul Ilie Şerbănscu spune că, în cazul în care se va obţine accesul liber la prevederile contractului de privatizare, se va descoperi că nu se respectă clauzele de mediu. „Dacă vom pune presiuni prea mari pe Mittal să facă investiţii de sute de milioane de euro în instalaţii mai moderne sau filtre mai puternice, probabil că acesta va prefera să închidă de tot combinatul şi să se concentreze pe producţie în Ucraina, care, nefiind în UE, nu le va impune niciun fel de reguli privind poluarea“, consideră el.
Pleacă Mittal din România?
Mircea Toader spune, însă, că un astfel de scenariu este greu de crezut. „Dacă ar fi să plece, ar trebui să returneze ajutorul de stat de 1,4 miliarde de dolari. Apoi, părăsind România, ar risca să pună piaţa de aici pe tavă siderurgiştilor din Rusia. Oricum, comisia pe care o dorim nu va da verdicte şi nici nu va obliga Mittal să facă anumite lucruri, ci, în funcţie de situaţie, va propune măsuri care să fie în avantajul tuturor părţilor implicate”, explică deputatul democrat-liberal.
Şi reprezentanţii investitorului străin au negat varianta eventualei închideri a combinatului. „Existenţa unui combinat siderurgic integrat în România, precum cel de la Galaţi, este necesară pentru a putea satisface cererea pe pieţele locală şi regională. (…) Suntem hotărâţi să continuăm să ne dezvoltăm, ca principal producător de oţel din ţară“, explica recent purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal, Dorian Dumitrescu.
Izvor nesecat de scandaluri
Sidex este departe de a fi singura privatizare care stârneşte controverse. Din 1992 şi până în prezent, au fost reziliate peste 1.500 de contracte de acest gen, alte sute de tranzacţii similare fiind contestate de politicieni, oameni de afaceri sau ziarişti sub diverse motive (de la clauze neavantajoase pentru stat până la preţuri de vânzare considerate prea mici). Pe lista acestora din urmă s-au aflat destule nume sonore, precum Romtelecom, Petrom sau BCR, în cazul unora fiind înfiinţate, fără rezultate notabile, comisii parlamentare de anchetă.
Printre cele mai importante contracte denunţate de autorităţile române se află cel prin care S&T Oil Equipment&Machinery a cumpărat, în 2003, Nitramonia Făgăraş. Doi ani mai târziu, AVAS a stabilit că investitorul nu a respectat clauzele contractuale şi a reziliat înţelegerea. De cealaltă parte, S&T susţine că Guvernul nu şi-a respectat angajamentele privind ştergerea unor datorii către furnizorii de utilităţi şi a dat România în judecată la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Disputelor referitoare la Investiţii (ICSID). Procesul, demarat în 2007, este încă pe rol la Washington. Între timp, autorităţile au restructurat Nitramonia, divizând-o în şase companii, şi au vândut una din firmele rezultate, cu zece milioane de euro, grupului InterAgro.
Achiziţionarea Tractorul din Braşov de către Flavus Investiţii SRL, în vara lui 2007, pentru 77 de milioane de euro, a stârnit, la rândul ei, o serie de dispute. Politicianul Nicolae Vlad Popa declara, la acea dată, că preţul este prea mic şi cerea deschiderea unei investigaţii a Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării de Bani (ONPCSB) privind sursa sumelor. Şi Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie privind existenţa unui posibil ajutor de stat ilegal în acest caz. Nici ONPCSB şi nici CE nu au descoperit, însă, ceva în neregulă, iar investitorul a anunţat de curând continuarea proiectului de construcţie, pe terenurile fabricii, a unui complex imobiliar.
70,7 mil. dolari a plătit Mittal pentru Sidex în 2001. Spre comparaţie, compania a cumpărat, în 2005, un combinat similar din Ucraina cu 4,8 mld. dolari
SUSPICIUNI ŞI CONTROVERSE
PETROMIDIA Trecută prin mâinile turcilor de la Akmaya, care nu şi-au îndeplinit obligaţiile, rafinăria este renaţionalizată şi vândută către Rompetrol, în urma unei tranzacţii cu multe semne de întrebare.
REŞIŢA Noble Ventures a cumpărat combinatul siderurgic în 2000, iar în 2001 a cerut la ICSID despăgubiri de 350 de milioane de dolari de la statul român, care nu ar fi respectat contractul. Procesul a fost câştigat de autorităţile de la Bucureşti.
PETROM Preţul la care OMV a preluat pachetul majoritar de acţiuni (1,5 miliarde de euro) a fost considerat de numeroşi experţi ca fiind prea mic raportat la valoarea reală a companiei.
SERE CODLEA Cumpărată în 2000 în urma unei tranzacţii cel puţin ciudate, societatea ar fi fost devalizată şi falimentată de investitor (o firmă românească).
