Când vorbim despre industria auto românească, avem tendința de a ne rezuma la activitățile desfășurate de cei doi mari producători de autovehicule, Dacia și Ford. Sonoritatea acestor mărci este, fără doar și poate, cea care ne influențează. Cu toate acestea, în România, industria auto înseamnă mai mult decât atât, iar dovada rezultă din cifre clare, și nu doar din vorbe. În 2009, cifra de afaceri a întregii industrii auto se plasa în jurul a 8 miliarde de euro. Din acest total, mai bine de jumătate era reprezentat de activitatea producătorilor de componente. 
După ce a urcat în 2010 la 10,3 miliarde de euro și în 2011 până la 11,1 miliarde de euro, anul trecut cifra de afaceri a industriei auto a ajuns la 13,27 miliarde de euro. Cât din aceast total este aferent companiilor Automobile Dacia și Ford? Doar 4,1 miliarde. Restul de 9,17 miliarde de euro rezultă din activitatea a nu mai puțin de 600 de companii producătoare de componente auto. Prin urmare, mai bine de două treimi din tot ce înseamnă industrie auto în România este realizat de furnizori. Unii dintre aceștia cu nume cel puțin la fel de sonore pentru cunoscători, ca Dacia sau Ford. Conform președintelui Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Constantin Stroe, „13 dintre primii 20 de producători de componente auto ai lumii au divizii în România. Printre aceștia se numără Robert Bosch GmbH, Continental AG, Magna International, Faurecia, Johnson Controls, Delphi sau Draxlmaier“.
De asemenea, Varujan Vosganian, ministrul economiei, consideră că, „în ciuda crizei, industria auto din România a avut o creștere constantă. Este un sector variat și performant. Circa 43% din exportul țării noastre este asigurat din automobile, piese auto și echipamente de transport“.
Probleme și soluții
Din nefericire, în ciuda creșterii constante a importanței sectorului de componente auto, investitorii reclamă probleme majore, în special în relația cu autoritățile, fie ele locale sau centrale. Numărul mare de taxe și impozite, schimbarea imprevizibilă a acestora, ineficiența factorilor de decizie locali, infrastructura de transport slab dezvoltată, un învățământ tehnic fără legătură directă cu necesitățile angajatorilor, greutatea cu care sunt acordate facilitățile fiscale și legislația neadaptată la normele europene în privința protecției intelectuale sunt doar câteva dintre problemele pe care furnizorii români de piese auto le discută de ani buni cu Executivul român. Fără succes. Marius Suranyi, director DTR Draexlmaier Sisteme Tehnice România, explică situația în care este pus deseori de indolența autorităților române. „Taxele vin pe neașteptate. Am terminat fabrica din Brașov și ne-am trezit cu o hârtie de la o asociație de mediu care ne solicită, în baza unei legi, să le virăm 0,5% din investiție. La uzina din Satu Mare nu am avut această problemă. Adică, într-o localitate sunt niște taxe și în alta, din aceeași țară, altele. Nu știu cum să le explic asta acționarilor germani“. În plus, pe lângă problemele locale, industria auto se confruntă și cu amenințări globale. Conform lui Ionuț Simion, partener PwC România, principalele amenințări reliefate de un studiu al companiei sale în baza răspunsurilor primite de la directori executivi din întreaga lume sunt incertitudinea şi volatilitatea creşterii economice, preţurile în creștere ale materiilor prime şi ale energiei și volatilitatea cursului de schimb valutar. Ionuț Simion este de părere și că autoritățile române, înainte de a căuta noi investitori străini, ar trebui să aibă grijă să nu îi piardă pe cei deja existenți. De altfel, atât Ministrul Economiei, cât și secretarul de stat Adrian Ciocănea susțin că se lucrează  la o strategie guvernamentală în domeniul auto care să se suprapună peste programul bugetar 2014 – 2020, al UE. „Ministerul Economiei a depus deja la Guvern un memorandum privind promovarea industriei auto. Acesta propune înfiinţarea unei comisii interministeriale care să demareze un dialog cu reprezentanții companiilor din domeniu. Va începe pe 12 septembrie. Obiectivul nostru este să realizăm un program care să cuprindă responsabilităţi ale statului român. Vrem ca strategia să nu fie doar o ofertă a Guvernului, ci și una a mediului de afaceri. Datoria Guvernului este aceea de a oferi anumite facilități, dar să oblige și la anumite investiții. Dialogul acesta nu este unul cu un singur sens“, spune Varujan Vosganian.

Dacia, magnet pentru investiții
Unul dintre polii care atrag în România investiții ale producătorilor de componente auto este uzina Dacia. Grație celor două miliarde de euro investite de Renault în România, o întreagă pleiadă de firme își desfășoară acum activitatea în postura de furnizori. Antoine Aoun, directorul de achiziții al Renault România, a declarat în cadrul conferinței organizate de Capital că  își dorește să cumpere cât mai multe piese produse la nivel local. „Filiala din România lucrează cu 648 de furnizori de piese pentru producția de serie, 248 de furnizori de piese pentru postvânzare și încă 108 de companii. Încercăm să dăm furnizorilor posibilitatea de a se dezvolta. Știm că asta costă bani. În timp însă, rezultatele arată că efortul a meritat. Dacia are acum nevoie de furnizori de mase plastice, de piese de turnătorie pentru grupul motopropulsor, de roți din aluminiu, de coloane de direcție și de reciclatori de aluminiu. Chiar acum suntem în negocieri cu o firmă care urmează sa facă o uzină de scaune la Pitești și va avea birouri de cercetare la București. Vor angaja circa 400 de persoane“, a declarat șeful de achiziții al Renault România.

Industria de componente auto din România angajează direct 203.600 de persoane în peste 600 de companii. Constantin Stroe, președinte, ACAROM

Din vara acestui an România este stat membru al clubului select CARS 2020. Acesta elaborează strategia UE în domeniul auto. Varujan Vosganian,  ministrul economiei

Dorim să dezvoltăm rețeaua de furnizori locali. Calitatea și prețul sunt principalele criterii de achiziție. Nu cumpărăm piese ieftine și de calitate proastă.
Antoine Aoun, director achiziții, Renault Group Romania

Avem nevoie de predictibilitate în domeniul fiscal și de șosele. Costurile logistice sunt mult mai mari decât ar trebui. Marius Suranyi, director DTR, Draexlmaier Sisteme Tehnice