”Trebuie să facem diferenţa între oamenii de afaceri care lucrează pentru piaţa internă a României şi cei care lucrează pentru piaţa internaţională, aceştia din urmă având o situaţie economică destul de bună.
Se poate spune că această criză a afectat pe toată lumea, însă, în special cei din domeniul auto (care produc pentru piaţa externă, n.r.) şi-au revenit destul de repede, au început să facă angajări şi au mult de lucru. Este mai dificil pentru cei care lucrează pentru piaţa internă”, a declarat Peter Hochmuth, preşedintele Clubului Economic German din Banat (CEGB).

Potrivit vicepreşedintele Clubului, Cristian Muntean, acest lucru este posibil, în primul rând, datorită faptului că ţara de origine a reprezentanţelor acestor firme, Germania, a depăşit criza.

”Germania a încheiat anul trecut pe creştere economică şi, dacă societăţii-mamă îi merge bine, îi va merge bine şi firmei din România. În automotive, IT, mase plastice, spre exemplu, au reînceput angajările”, a spus Muntean.

Deşi o recomandă ca pe o ramură economică ce i-ar putea aduce beneficii României, oamenii de afaceri germani subliniază că legislaţia noastră este foarte dificilă şi le pune piedici investitorilor.

”O afacere atractivă pentru investitorii germani este în domeniul energiilor noi, de exemplu, energia eoliană. Din păcate, legislaţia este foarte dificilă, birocraţia este mare şi greoaie. Este nevoie de certificatele verzi. Este binevenită introducerea cărţii de muncă electronice”, a declarat Hochmuth.

În altă ordine de idei, oamenii de afaceri germani aşteaptă intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, deoarece consideră că fostele prevederi nu aveau menirea să-i încurajeze pe investitori.

În Germania nu există perioadă de probă înainte de angajare

Hochmuth a precizat că în Germania nu există perioada de probă a persoanei înainte de angajare, dar în România au impus această cerinţă, deoarece nu exista o încredere solidă în acestea.

”În Germania, un contract de muncă se face fără a se stabili o limită de timp. Aici, lucrurile stau diferit. De exemplu, a fost o surpriză când am văzut că Inspectoratul Teritorial de Muncă ne cerea o copie a contractului de muncă. În Germania nu se întâmplă aşa ceva. Este adevărat că cei care vin în România cu afaceri solicită perioade de probă mai lungi, pentru că nu sunt siguri că au ales persoana potrivită.
Mai este un aspect: dacă vrei să reziliezi contractul cu o persoană, birocraţia este foarte mare. În Germania, un manager are preaviz 6 luni; în România, doar 30 de zile. Unde găseşti, în România, un manager bun în 30 de zile? Cred că acest mod de gândire vine dintr-o perioadă care trebuia să se încheie acum 20 de ani”, a explicat Hochmuth.

Membrii CEGB s-au întâlnit, recent, la Timişoara, pentru a discuta problemele cu care oamenii de afaceri germani se confruntă în zonă, despre noul Cod al Muncii şi despre ceea ce aşteaptă ei de la mediul politic românesc – stabilitate.

CEGB de la Timişoara s-a înfiinţat în anul 2002 şi are circa 150 de membri din Germania, Austria, Elveţia şi România (vorbitori de limbă germană) şi îşi propune să promoveze relaţiile de afaceri între ţările vorbitoare de limbă germană şi regiunea Banatului din România.
Clubul realizează schimburi de experienţă în cadrul cercurilor membrilor săi şi întreţine legătura cu întreaga regiune. De asemenea, Clubul reprezintă interesele membrilor în faţa administraţiei şi autorităţilor, oferind, regulat, întâlniri cu reprezentanţii din varii domenii: economic, politic, cultural.
Sursa: Agerpres