Este sambata dimineata si, cu toate ca ne aflam la doar cativa pasi de malul marii, este extrem de cald. Aerodromul din Tuzla se pregateste pentru o zi normala de lucru, chiar daca e week-end. Un avion AN2, cu fuselajul din panza galbena, leneveste pe iarba pistei. In curand va trebui sa se ridice la 3.000 de metri pentru a lansa parasutisti. Intre timp, o Wilga apare la orizont si incepe procedurile de aterizare. Trage la hangar si realimenteaza pentru urmatoarea cursa. Wilga este avionul care tracteaza bannere publicitare deasupra litoralului. Pe scara cladirii in care se afla birourile administratiei si turnul de control, un tip cu obrazul ars de soare si infatisare modesta intarata niste caini. Numele de cod al tipului: Bachus. Ocupatia: pilot – comandant de AN2. In vreme ce ii ,,raportez,, lui Bachus scopul si durata vizitei, pe poarta aerodromului incep sa curga masini care mai de care mai aratoase si mai incapatoare. Sunt parasutistii. Isi intind pe iarba parasutele si incep pregatirile pentru primul salt al diminetii. Au venit si niste ziaristi de la o televiziune din Franta. Vor sa faca filmari din avion. In orice caz, cu totii asteptam un singur om: pe Adrian Vasilache, directorul aerodromului din Tuzla – primul aerodrom privat din tara. Locul care pentru toti vizitatorii este o sursa de agrement (salturi cu parasuta, filmari, zboruri deasupra litoralului romanesc), pentru Adrian Vasilache este o afacere.
Povestea personala a acestui barbat de 40 de ani, inalt, uscativ, cu barba a la Don Quijote se deosebeste de cea a altor intreprinzatori. Spre deosebire de multi altii care au incercat, imediat dupa revolutie, sa scoata bani si din piatra seaca, Adrian Vasilache incearca sa faca profit din aer. Oricat de bizar ar suna, ,,marfa,, pe care o vinde fostul inginer de la Aerostar Bacau se numeste ore de zbor.
Aviatia utilitara este cea mai eficienta
Ca si tatal sau, Vasilache a devenit inginer de aviatie si, doi ani, chiar a lucrat in bransa la fabrica de avioane din Bacaul natal. ,,La fabrica, imediat dupa revolutie, situatia a fost defavorabila si a trebuit sa renunt. In 1991 am plecat de acolo si m-am apucat sa fac distributie cu produse alimentare in judetul Constanta,,, povesteste actualul director si proprietar de aerodrom. Nu mai e un secret faptul ca din comert, mai ales la Constanta, s-au scos bani frumosi. Exista insa in fiecare dintre noi un resort intim care se activeaza la un moment dat si ne intoarce catre preocuparea noastra esentiala, catre misiunea pentru care am fost programati. Or, misiunea lui Vasilache este zborul. In 1998, cu banii castigati din comert se hotaraste sa revina in aviatie in calitate de intreprinzator. Cumpara in leasing imobiliar aerodromul utilitar de la Tuzla, investeste in reparatia capitala a unui avion si a unui elicopter si cumpara doua avioane la mana a doua. Nota de plata s-a ridicat la 500.000 de dolari. Avioanele cumparate la mana a doua, pe langa pretul scazut, au si avantajul unor costuri de intretinere mai mici. Insa costurile directe (cu carburantii) sunt mult mai ridicate decat in cazul unui avion nou. Pilotul, convertit la religia afacerilor, intelege ca noua sa societate, ,,Air Adria,,, nu poate trai exclusiv din aviatia utilitara, adica din imprastierea de ingrasaminte pentru agricultura. ,,Noi incepeam o activitate permanenta. Nu puteam trai doar din serviciile prestate in agricultura, anume imprastierea de ingrasaminte. Atunci m-am gandit sa diversific activitatea,,, rosteste pilotul devenit manager, cu un usor accent moldovenesc. Reminiscente vagi ale graiului vorbit pe cand lucra la avioane, la Bacau.
Noile servicii presate de avioanele de pe aerodrom sunt supravegherea unor obiective terestre (magistrale petroliere), tractarea de bannere publicitare, imprastierea de materiale publicitare sau sampling, fotografieri si filmari aeriene. La acestea se adauga scoala de zbor si parasutism, iar in viitor, de pe aerodrom se vor organiza si zboruri de agrement cu aparatele Zlin, Wilga si AN2. Adrian Vasilache spune ca va atinge un nivel de eficienta maxima in momentul in care va putea face anual 1.500 de ore de zbor utilitar pentru agricultura si 1.000 de ore pentru restul activitatilor, deci 2.500 de ore in total. Totusi, Air Adria mai are destul pana sa atinga acest tel. Dupa ce in 2001 a realizat un varf de 1.600-1.800 de ore de zbor, anul acesta prognoza indica doar 1.000 de ore. An prost, ce sa-i faci! ,,Zborul pentru imprastierea de ingrasaminte este cel mai eficient. In continuare, acesta reprezinta 60% din activitatea noastra,,, spune Vasilache. Rentabile sunt si zborurile de agrement, cele organizate pentru lansarea de parasutisti, precum si scoala de zbor sau cea de parasutism. Insa pentru ca aceste cursuri sa se bucure cu adevarat de succes este necesar sa creasca numarul proprietarilor de avioane (destul de putini, in prezent) si al celor care isi permit sa inchirieze sau sa cumpere o parasuta. ,,Avantajul in acest business este ca nu exista limite. Indraznesc sa sper ca, intr-o buna zi, vom putea amenaja o pista betonata pentru avioanele usoare. Cu alte cuvinte, am putea deveni un mic aeroport. Avantajul nostru este ca ne aflam la jumatatea distantei dintre Mangalia si Navodari,,, conchide Adrian Vasilache, uitandu-se admirativ la elicea din lemn a unui IAR 818, asezata deasupra biroului sau. IAR 818 este avionul in care Vasilache a facut primul zbor, pe cand avea trei ani.
