Fragmentarea deţinerilor la Bursa de Valori Bucureşti SA nu împiedică apariţia, timidă încă, a unor grupări de SSIF-uri cu interese comune, care asigură o oarecare concentrare, cel puţin la nivel decizional.Marius Pandele Contextul a făcut ca Bursa de Valori Bucureşti să aibă cea mai mare fragmentare a acţionariatului dintre toate instituţiile similare din Europa Centrală şi de Est. La Bursa de la Budapesta, cel mai mare acţionar este HVB Bank Ungaria, cu 25% din acţiuni, ur
Fragmentarea deţinerilor la Bursa de Valori Bucureşti SA nu împiedică apariţia, timidă încă, a unor grupări de
SSIF-uri cu interese comune, care asigură o oarecare concentrare, cel puţin la nivel decizional.
Marius Pandele
Contextul a făcut ca Bursa de Valori Bucureşti să aibă cea mai mare fragmentare a acţionariatului dintre toate instituţiile similare din Europa Centrală şi de Est. La Bursa de la Budapesta, cel mai mare acţionar este HVB Bank Ungaria, cu 25% din acţiuni, urmat de Bursa din Viena şi de încă o bancă austriacă, ambele cu circa 12%. La Varşovia, acţionarul majoritar al Bursei de Valori este trezoreria statului, instituţie care a şi fondat Bursa. La Praga, la finalul anului 2005, cel mai mare pachet de acţiuni de la Bursă era deţinut de Patria Finance, 21%, urmată de Ceska Sporitelna, cu 12%. În Bulgaria, statul este acţionarul cel mai important al Bursei, cu 44% din titluri.
În România, concentrările de acţiuni încep să aibă loc de-abia acum, şi de obicei nu se întâmplă prin cumpărare, ci din cauză că acţionarii unora dintre SSIF-uri mai deţin şi alte companii de brokeraj, şi acestea cu acţiuni la Bursa de Valori SA. Este cazul Unicredit, prin cele două societăţi de brokeraj din cadrul grupului, CA IB (din partea HVB) şi Unicredit Securities.
Acţionari noi ai Bursei de Valori
Societatea de brokeraj cu cel mai mare număr de acţiuni deţinute la BVB SA este, potrivit Registrului Comerţului, HTI Valori Mobiliare, cu 627.460 de acţiuni, echivalentul a 1,8% din capitalul social. Ca o ironie a sorţii, HTI are cel mai mare număr de acţiuni şi la bursa concurentă, cea de la Sibiu, însă acolo este vorba de 16%. Faptul că unele SSIF-uri deţin mai multe acţiuni la Bursă, iar altele mai puţine, se explică prin diferenţele anterioare fuziunii cu Rasdaq şi prin vânzările care au avut loc după aceea între membri. Ca urmare a fuziunii, în acţionariatul BVB au apărut şi patru entităţi noi, în afara celor 67 de societăţi care deja aveau acţiuni: Asociaţia Brokerilor, Agent Invest, Financial Investments şi REX SA, fiecare cu câte 0,13%.
Interesele comune ale unora dintre SSIF-uri, sau ale proprietarilor lor, le fac să acţioneze de multe ori solidar. În majoritatea cazurilor însă, deciziile în interiorul Bursei nu se iau în funcţie de patronii pe care îi are fiecare societate de intermediere, ci de conducerile executive ale acestora. O căutare prin Registrul Comerţului scoate la iveală un acţionariat destul de descompus al Bursei, printre patronii de SSIF-uri numărându-se bănci, SIF-uri, fonduri de investiţii străine, brokeri şi oameni de afaceri locali.
Majoritatea sunt oameni de afaceri români. Posibilităţile limitate ale unora dintre ei, de a asigura companiilor o finanţare suficient de bună, îi vor determina, probabil, să vândă fie participaţiile la Bursă, fie chiar societăţile de brokeraj cu totul. Fapt ce va duce, într-un final, la o concentrare mai mare a deţinerilor.
mici sau mari, acţionarii BVB au aceleaţi deţineri
Primele zece companii de brokeraj de la Bursă din punctul de vedere al cotei de piaţă, care au intermediat 51,91% din tranzacţiile cu acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti de la începutul anului şi până acum, deţin aproximativ 15% din acţiunile societăţii comerciale BVB SA.
Pe de altă parte, ultimele zece companii, (dintre cele care deţin acţiuni la BVB), cu tranzacţii de doar 0,78% din totalul celor realizate la Bursă în acest an (cam 35 de milioane de euro, sumă care se tranzacţionează într-o singură zi mai reuşită la BVB), au un număr de acţiuni aproximativ egal cu cel al primelor zece.