De fapt ar fi fost Gheorghe Funar cel caruia ii era preconizata onoarea taierii panglicii pentru cea mai mare investitie straina directa din Cluj. Dar pana la urma, un alt primar, nici pe departe atat de vestit, si-a castigat dreptul de a aparea intr-un asemenea moment important in fata camerelor de luat vederi alaturi de marii investitori straini. Primarul in cauza se numeste Ionel Farcas si a facut ceea ce Gheorghe Funar a refuzat: i-a primit cu bratele deschise pe reprezentantii companiei aus
De fapt ar fi fost Gheorghe Funar cel caruia ii era preconizata onoarea taierii panglicii pentru cea mai mare investitie straina directa din Cluj. Dar pana la urma, un alt primar, nici pe departe atat de vestit, si-a castigat dreptul de a aparea intr-un asemenea moment important in fata camerelor de luat vederi alaturi de marii investitori straini. Primarul in cauza se numeste Ionel Farcas si a facut ceea ce Gheorghe Funar a refuzat: i-a primit cu bratele deschise pe reprezentantii companiei austriece Rondo, care au cautat, cu 18 milioane de dolari in buzunar, un loc in care sa construiasca o fabrica moderna de carton ondulat si ambalaje de carton, care sa dea de lucru catorva sute de oameni si sa asigure cateva miliarde pe an bugetului local si national.
Rondo a facut luni intregi demersuri, asteptand pe la usile Primariei si Consiliului Local Cluj un sprijin pentru a putea demara investitia. Si pentru ca n-a vazut prea mult interes din partea patriotului Funar, oamenii firmei austriece au inceput sa se uite in afara intravilanului controlat de primarul Clujului. Rondo a gasit un loc, cel putin la fel de bun, in comuna Apahida, la cativa kilometri departare de oras, iar oamenii de aici au fost bucurosi de oaspeti.
Exemplul Rondo nu este singular pentru modul in care Clujul isi trateaza investitorii straini. O regula pare a fi stabilita de Funar pentru cei care vor sa faca investitii pe domeniul sau: ori investiorul se asociaza cu Primaria, ori asteapta mult si bine pana sa gaseasca un teren pe care sa lucreze. Cateva cazuri sunt concludente: daca Coca-Cola n-a vrut sa imparta afacerea cu Primaria, a trebuit sa se mute la Oradea, daca Shell a acceptat regula, si-a putut deschide benzinarii in vadurile cele mai bune din oras. Rondo si compania imobiliara Polus s-au orientat si ele pentru proiectele de investitii in afara intravilanului Cluj-Napoca.
Cazul Polus este vechi si arhimediatizat. Polus Transilvania Companie de Investitii SRL, o filiala a Trigranit Development Corporation, incercearca de cativa ani sa convinga Primaria, Consiliul local si Consiliul Judetean sa deblocheze niste proiecte imobiliare in Cluj si in afara lui. In birourile sediului din Cluj, Polus prezinta machete ale unor centre comerciale si bancare impresionante care necesita investitii de peste 200 milioane dolari si sustine ca doar incapatanarea factorilor locali grupati in jurul lui Gheorghe Funar nu permite inceperea lucrarilor.
Sumele vehiculate de Polus par intr-adevar prea mari pentru a fi credibile, iar multa lume din Cluj se indoieste de asemenea planuri marete. Dar compania a cumparat mai multe terenuri vaste in Cluj-Napoca si in afara orasului si a investit bani seriosi in proiect, iar acestea sunt argumente in favoarea sa.
Gheorghe Funar, dimpotriva, isi sustine inversunarea impotriva proiectelor prezentate de Polus cu aceleasi teze ale revizionismului maghiar. Primarul, inca foarte popular in Cluj, poate sa mai pastreze adepti in jurul sau, dar faptul ca din ce in ce mai multi investitori seriosi se plang de un tratament asemanator celui aplicat firmei Polus nu face decat sa ii submineze din ce in ce mai mult renumele de bun administrator.
Daca in Cluj si-au facut simtita prezenta putini investitori straini, in schimb multe firme locale au reusit prin extinderea lor sa capete o anvergura nationala.
Banca Transilvania: banca de extindere nationala, listata la Bursa de Valori Bucuresti, detine 26 de sucursale. Este perceputa drept una dintre cele mai serioase si dinamice institutii bancare romanesti.
Banca Dacia Felix: dupa lunga perioada de criza, prima mare banca privata romaneasca este, se pare, pe cale sa renasca in urma investitiilor facute de noii actionari israelieni. Banca detine 29 de sucursale si a reprimit de la BNR dreptul de a face toate operatiunile bancare.
ARDAF: una dintre cele mai mari societati de asigurare din Romania, cu 25 de sucursale si 135 de agentii pe intreg teritoriul tarii. A fost prima societate de asigurari privata, autorizata sa practice asigurarea de raspundere civila auto.
SVM Broker: o societate de valori mobiliare cu puternica raspandire teritoriala, care si-a facut simtita prezenta in special la inceputul pietei de capital din Romania. Este inca foarte activa in domeniul ofertelor publice de cumparare de pe piata RASDAQ.
Vitrina Advertising: cea mai mare agentie de publicitate din afara Bucurestiului si numarul 1 in Transilvania. Are clienti majoritatea firmelor mari din zona, dar in portofoliul sau au intrat si firme internationale.
Grupul Astral: este al doilea operator de televiziune prin cablu din Romania, cu un numar de aproape 500 de abonati. Firma ofera deja si servicii Internet si este bine pozitionata pentru a intra in telefonia fixa.
Opticris: detine o retea de magazine in marile orase ale tarii specializate, in servicii complete de optica medicala.