Anunțul este salutar, mai cu seamă dacă ținem cont de faptul că, anual, în România mor circa 1.800 de femei din cauza acestui tip de cancer, cea mai mare rată de deces din UE în cazul acestui tip de afecțiune. Cât despre vaccinul anti-HPV, trebuie să menționăm că, după cum spun datele OMS, 5 vieți sunt salvate în fiecare minut în lume datorită acestuia.

La noi, potrivit spuselor doctorului Mirela Vasile, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Royal Hospital, un medic cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, numărul mic de vaccinări se datorează în special lipsei informării. ”A lipsei educației în școli și a unor programe clar stabilite, dar mai ales a absenței unor modele pe care tinerele, fetițele, să le urmeze”, subliniază Dr. Mirela Vasile. Așadar, vom încerca, cu ajutorul specialistului Mirela Vasile să facem un pic de lumină vizavi de simptomatologia cancerului de col uterin, de beneficiile pe care le aduce vaccinul, de importanța screening-ului și alte asemenea chestiuni prea puțin abordate. Dr. Mirela Vasile are competențe în ecografie mamară cu sonoelastografie, ecografie ginecologică, colposcopie, histeroscopie diagnostică și terapeutică și chirurgie laparoscopică diagnostică și terapeutică ginecologică.

HPV, semnele infecției și indicațiile vaccinării

Medicul Mirela Vasile spune că, odată ce infecția cu HPV este instalată, elementele particulare ale HPV se constituie în ”persistența infecției HPV, în evoluția infecției persistente către leziuni precanceroase și invazia”. Trebuie menționat că din multitudinea de tipuri (tulpini) HPV, circa 100, doar 15 sunt cu risc oncogen pentru colul uterin, restul fiind responsabile de leziuni benigne sau maligne ale altor organe: vagin, vulvă, penis, anus, a regiunii orofaringiene – gură, corzi vocale. Vestea bună este că există posibilitatea de prevenție, pentru unele tulpini,  prin vaccinare, și că există și metode de depistare precoce, în stadii incipiente, a leziunilor premaligne și invazive. ”Intervalul de timp între infecția HPV și apariția unei leziuni a colului este variabil, în general progresia leziunilor este lentă, în luni-ani, fiind mai rapidă în condițiile asocierii cu alte boli cu transmitere sexuală și a imunodepresiei, dar chiar și așa este cel puțin de luni de zile”, atrage atenția medicul Mirela Vasile.

În prezent există 3 tipuri de vaccin: vaccinul nonavalent GARDASIL 9, vaccinul tetravalent GARDASIL (SILGARD) și vaccinul bivalent CERVARIX. ”De rutină, vaccinul este indicat fetițelor și băieților între 11-12 ani, dar vaccinarea poate începe de la 9 ani”, ne atrage atenția Mirela Vasile, dar cu specificații clare. ”Gardasil 9 este indicat femeilor între 9 și 45 ani pentru prevenția cancerului de col uterin, vulvar, vaginal, orofaringian și a altor tipuri de cancere de cap și gât cauzate de tipurile 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58 și pentru prevenirea condiloamelor genitale induse de tipurile 6 și 11”, subliniază medicul specialist. ”De asemenea, vaccinul este indicat și băieților cu vârste cuprinse între 9 și 45 ani pentru prevenția cancerului anal, orofaringian și a altor tipuri de cancere de cap și gât”, adaugă Dr. Vasile.

Istoria vaccinului și cum funcționează el

Vaccinul anti-HPV a fost fabricat la Universitatea Queensland din Australia de profesorii Ian Frazer și Jian Zhou. În 1990, ei încep să sintetizeze particule similare cu ale HPV-ului, din care ulterior se va fabrica vaccinul. Ele au fost numite virus-like particule și conțin proteine din stratul exterior al HPV. ”Acestea nu conțin ADN, viu sau atenuat, de aceea nu pot cauza infecție HPV sau cancer. Introducerea acestor particule în organism prin injectare vor stimula producerea de anticorpi”, ne liniștește Dr. Vasile.  În 1991, ei prezinta comunității științifice aceste rezultate. ”După 7 ani de testări, primul trial uman pentru vaccin, numit Gardasil, a fost complet. Acest vaccin previne 4 tulpini cu risc crescut (HPV 6, 11, 16, 18) care determină mai mult de 70% din totalul cancerelor cervicale. Primul vaccin HPV a devenit disponibil în anul 2006, și protejează aproape 100% împotriva HPV 16 și 18, fiind aprobat în Australia și SUA, iar din 2007 a fost aprobat și în alte 80 țări”, ne spune medicul Miela Vasile. Din octombrie 2019, 100 de țări au în programul de vaccinare națională vaccinarea anti-HPV. Toate protejează cel puțin împotriva HPV 16 și 18, cauzele celui mai ridicat risc de cancer cervical. Se estimează ca acestea pot preveni 70% din cazurile de cancer cervical, 80% din cazurile de cancer anal, 40% din cazurile de cancer vulvar și, posibil, anumite cazuri de cancer al gurii.

”Vaccinul conține proteine inactive din tipurile 6, 11, 16, 18 de HPV, acestea sunt similare celor ce învelesc virusul și pot stimula sistemul imun, dar nu pot determina multiplicarea  virusului. După administrarea vaccinului, sistemul imun recunoaște ca străine aceste proteine și determină producerea de anticorpi, asigurând astfel protecția împotriva infecției”, explică medicul specialist. ”Răspunsul imun (producerea de anticorpi) ar putea fi afectată la persoanele care au suferințe imunodeprimante sau care fac tratament imunosupresor”, atrage atenția Dr. Vasile.

 Screening și alte recomandări

Atenție, chiar dacă sunteți vaccinată, screeningul este obligatoriu. ”Screeningul trebuie făcut pentru că vaccinul, nici măcar cel nonavalent – Gardasil 9, nu protejează împotriva tuturor tipurilor care pot produce cancer cervical. Recomandarea este de a face același screening, cu aceeași frecvență ca femeile nevaccinate”, recomandă medicul Mirela Vasile. ”Screeningul pentru infecția HPV se efectuează cu teste de genotipare care pot preciza prezența infecției și a subtipului prin identificarea ADN-ului viral. Este un test care se efectuează prin prelevarea unui eșantion cervical, dar și a unuia vaginal”, mai precizează medicul. De asemenea, trebuie subliniat și faptul că și femeile adulte se pot vaccina. ”Mecanismul de formare a anticorpilor este același și la femeile adulte. Răspunsul protector e posibil să nu fie la fel de eficient ca în cazul fetițelor care nu și-au început viața sexuală, datorită unei eventuale expuneri anterioare la aceleași tulpini de HPV cu cele conținute în vaccin”, completează doctorul Mirela Vasile. Și, nu uitați, și băieții se pot vaccina începând cu vârsta de 9 ani până la 45 ani. Se utilizează aceleași tipuri de vaccinuri ca și în cazul femeilor.

România, codașă la vaccinul anti-HPV

Anunțul Ministrului Sănătății și implementarea sistemului de monitorizare a vaccinărilor ar putea fi soluția pentru ca eșecul din 2008–2009 să nu mai fie repetat. Pe atunci, campania de vaccinare a fost un eșec total, dozele de vaccin au expirat și au fost aruncate într-un număr foarte mare. Peste 1 milion de astfel de doze. Patru ani mai târziu, în 2013, Societatea Națională a Medicilor de Familie a înregistrat peste 6000 de cereri de vaccinare, dar… statul nu mai avea vaccin. Achiziția acestuia s-a reluat de abia în 2020 și, în același an, s-au vaccinat circa 30.000 de adolescente, lucru care ne dă speranțe pentru anul în curs, mai cu seamă că decizia Ministerului extinde serios plaja persoanelor care pot beneficia de vaccinare.

În context european, nu putem fi deloc mândri la capitolul anti-HPV. În anul 2020 a fost lansat The Cervical Cancer Prevention Policy Atlas, o hartă comparativă care analizează 46 de țări din Europa în ceea ce privește politicile de prevenire a cancerului de col uterin. Cele 46 de țări au fost evaluate din punct de vedere al prevenției primare, secundare și informărilor online disponibile despre HPV, cancerul de col uterin și vaccinare. Această hartă indică faptul că există o diviziune clară între regiuni, Europa de Vest și de Nord situându-se mai sus în comparație cu Europa de Est și de Sud. În timp ce Belgia, Danemarca, Irlanda și Marea Britanie ocupă primul loc, cu scoruri de 100%, pentru politicile lor de prevenire a cancerului de col uterin, România se situează printre ultimele zece țări din regiunea geografică europeană din punct de vedere al scorului înregistrat – 37,4% și se află pe ultimul loc în topul statelor membre UE. Totodată, în România, în 2018, rata de incidență a cancerului de col uterin a fost de 19,5 – situând astfel România pe locul 7 în rândul celor 46 de țări evaluate.