"Pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, primul lucru pe care trebuie să ne bazăm este experienţa din exerciţiul financiar 2007 – 2013, care a relevat multe probleme. Lipsa capacităţii de cofinanţare private a fost de departe cea care a afectat cel mai mult programul. 1,6 miliarde de euro s-au reziliat în principal din cauza lipsei de finanţări private", a explicat Popescu.
Pentru a evita astfel de probleme în noul exerciţiu financiar, reprezentantul AFIR a spus că au fost introduse criterii potrivit cărora beneficiarii trebuie să facă dovada că deţin numerar pentru finanţare în limita a 50% din proiect.
Reprezentantul AFIR a mai spus că programul PNDR a demarat în exerciţiul financiar 2014 – 2020 prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din perioada de finanţare anterioară, aflate în diferite stadii de implementare. El consideră acest aspect, pe de o parte, un succes, pentru că dacă nu se reuşea acest lucru "ar fi fost o catastrofă în special pentru cei care derulează aceste proiecte", iar pe de altă parte un eşec, pentru că aceste proiecte nu au fost finalizate la timp, iar cheltuielile cu salvarea lor se ridică la 460 de milioane de euro.
Potrivit directorului general al AFIR, pe noul program PNDR 2020, în anul 2015 au fost deschise 15 submăsuri sau componente, iar suma alocată a fost de 1,5 miliarde de euro. Anul trecut au fost depuse 7.691 de proiecte depuse, din care au fost selectate 4.345 de proiecte, adică 57% din total.
În 2016, alocarea a crescut la 1,8 miliarde de euro, din care 1,36 miliarde au fost scoase la licitaţie, iar atât numărul cât şi calitatea proiectelor a crescut, a subliniat Popescu. El se aşteaptă ca, până la finalul anului, cea mai mare parte a sumei alocate să fie acoperită cu proiecte semnate sau măcar selectate.
