Faţă de previziunile iniţiale, pandemia de coronavirus a progresat mult mai încet pe continentul african, iar măsurile de prevenire extrem de curajoase luate de unele ţări din Africa sunt acum date ca exemplu. Ce trebuie să facă însă comunitatea internaţională în continuare pentru a evita un dezastru în această zonă?
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a apreciat miercuri că ţările dezvoltate au de învăţat „lecţii” de la unele ţări africane care au luat „măsuri de prevenire extrem de curajoase” pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, avertizând totodată asupra riscului de sărăcie extremă pentru milioane de africani în contextul pandemiei, potrivit AFP.
„Faţă de previziunile care au fost făcute la începutul crizei, COVID-19 a progresat într-un mod mult mai lent” pe continentul african, a subliniat Guterres într-un interviu acordat postului de radio RFI. „Această încetinire se datorează în mare parte faptului că majoritatea guvernelor şi societăţilor africane au luat măsuri preventive foarte curajoase la timp, ceea ce constituie o lecţie pentru unele ţări dezvoltate care nu au făcut aceasta’, a spus el.
Aproape 88.000 de infectări şi mai puţin de 3.000 de decese până acum în Africa
Exprimându-şi satisfacţia că Africa a „reacţionat rapid în faţa pandemiei”, secretarul general al Naţiunilor Unite arată că „până în prezent numărul cazurilor semnalate este mai mic decât se preconiza”. Cu mai puţin de 3.000 de decese şi aproape 88.000 de cazuri de contaminare, Africa este pentru moment relativ cruţată de pandemie, care a făcut circa 320.000 de morţi pe plan mondial.
Antonio Guterres a reiterat de asemenea necesitatea suspendării plăţilor la serviciul datoriei ţărilor celor mai sărace, acordată la jumătatea lunii aprilie de mai mulţi creditori publici, între care G20, un moratoriu fiind „insuficient”, potrivit lui. „Trebuie să pregătim o reducere ţintă a datoriei şi o abordare mai globală, mai structurală pentru a evita cu orice preţ pe viitor o serie de falimente care ar putea duce la depresie” la nivel mondial, a declarat Guterres.
Aceste măsuri vizează 41 de ţări africane, iar Mali a devenit marţi prima ţară de pe acest continent care obţine un moratoriu din partea Clubului de la Paris, un grup informal al ţărilor aşa-zise „industrializate”.
Se cere o mobilizare internaţională pentru evitarea unei crize medicale şi financiare în Africa
În acelaşi timp, secretarul general al ONU a avertizat că milioane de persoane „ar putea cădea în sărăcie extremă” în Africa odată cu pandemia de COVID-19, invitând la o „solidaritate internaţională” crescută cu ţările de pe acest continent. „Pandemia ameninţă progresele făcute în Africa. Ea va agrava inegalităţile existente şi va accentua foametea, malnutriţia şi vulnerabilitatea în faţa maladiei”, adaugă el într-un comunicat care însoţeşte un studiu al ONU cu recomandări pentru continentul african, scrie Agerpres.
Potrivit lui, „ţările din Africa trebuie să beneficieze de acelaşi acces rapid, echitabil şi abordabil la orice vaccin şi tratament în viitor, care trebuie considerate ca bunuri publice mondiale”. Căci pandemia nu este, potrivit lui, „decât la început” în Africa, unde „perturbările s-ar putea intensifica rapid”. „Trebuie în mod imperativ să se dea dovadă de solidaritate mondială cu Africa astăzi şi pentru a se redresa mai bine. Este indispensabil să se pună capăt pandemiei în Africa pentru a i se pune capăt în lumea întreagă”, a insistat el.
În recomandările sale, Antonio Guterres cere „o mobilizare internaţională pentru a întări sistemele sanitare în Africa, pentru a menţine lanţurile de aprovizionare alimentară şi pentru a evita o criză financiară”. Este de asemenea necesar, precizează el, „să fie susţinută educaţia, să fie protejate locurile de muncă, să fie menţinute gospodăriile şi întreprinderile pe linia de plutire şi să fie protejat continentul împotriva pierderilor de venituri, inclusiv din export”.
Secretarul general consideră indispensabil să se asigure Africii „peste 200 milioane de dolari ca sprijin adiţional din partea comunităţii internaţionale”.