„România se confruntă cu o creştere alarmantă a preţurilor la alimente din cauza distrugerii agriculturii naţionale şi a importurilor masive, pentru că în felul acesta am devenit dependenţi de creşterea preţurilor la nivel mondial. Scumpirea continuă a alimentelor în 2010, mai ales după creşterea TVA de la 19% la 24%, a generat creşterea decalajului dintre nivelul salariului minim şi necesarul pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei.
Alte state iau deja măsuri pentru a preîntâmpina criza mondială a alimentelor. În SUA peste 44 de milioane de cetăţeni au primit tichete de masă ca măsură compensatorie pentru pierderea joburilor sau diminuarea veniturilor. În România există deja un sistem al tichetelor de masă care nu se bazează pe bugetul de stat, ci sunt tichetele de masă oferite angajaţilor din mediul privat, un sistem insuficient dezvoltat faţă de nevoia reală.
Sistemul tichetelor de masă funcţionează la nivel mondial de peste şase decenii şi în peste 40 de ţări de pe toate continentele, cum ar fi Austria, Finlanda, Belgia, Germania, Franţa, Anglia, Elveţia,Ungaria, Cehia, Suedia, Slovacia, Spania”, spune Agathon.
Valoarea actuală a tichetului, de 9 lei un tichet/ persoana/zi – este insuficientă, motiv pentru care propunem creşterea acestuia la suma de 12 lei pe tichet pentru a acoperi măcar rata inflaţiei şi creşterea TVA.
Fără o dezvoltare a sistemului tichetelor de masă şi o creştere a valorii nominale a acestora, românii vor avea probleme în a-şi asigura coşul zilnic, şi nu doar pentru persoanele adulte, ci şi pentru copii, este de părere Agathon.
Piaţa tichetelor de masă, 964 milioane euro anual
Anul 2011 pare să fie tot la fel de dificil ca şi anul 2010 în ceea ce priveşte consumul de bunuri alimentare, iar în anul 2010, faţă de 2009, comerţul cu amănuntul cu vânzarea preponderentă de bunuri alimentare, ca cifră de afaceri, a scăzut cu 7,5%, conform datelor INS.
„Piaţa tichetelor de masă atinge în acest moment in România un total de circa 964 milioane euro anual, în condiţiile în care, din cauza restricţiilor de natura bugetară, angajaţii din instituţiile de stat nu pot beneficia de tichete de masă. Propunem de aceea ca şi angajaţii din sectorul de stat să beneficieze de tichete de masă.
În acest moment, numărul beneficiarilor de tichete depăşeşte lunar 1.900.000, ceea ce reprezintă peste 43% din totalul angajaţilor din economie. Totodată, sistemul reuneşte peste 60.000 de puncte de vânzare în care pot fi utilizate tichetele. Criza economică şi măsura de impozitare a tichetelor introdusă în iulie 2010 au generat o reducere a pietei cu aproximativ 18% în a doua jumătate a anului trecut (care se traduce şi într-o alimentare mai scăzută a populaţiei cu 7.5%, conform INS)”, a mai arătat vicepreşedintele ACPR.
Conform unui studiu recent, „Impactul economic si financiar al tichetelor de masă în România, în perioada 1999-2011”, realizat în iunie 2011 de către Institutul de Economie Naţională din cadrul Academiei Române, tichetele de masă pot constitui o şansă pentru o alimentaţie mai echilibrată.
Tichetele contribuie la o mai bună colectare a impozitelor
Printre avantaje utilizării tichetelor de masă trebuie amintit faptul că ele contribuie la o mai bună colectare a impozitelor. Ele nu pot fi contrafăcute, obligă magazinele alimentare să-şi înregistreze contabil toate tranzacţiile deoarece tichetele nu pot fi folosite în economia subterană. Acelaşi lucru e valabil şi la acordarea salariilor, pentru că, spre deosebire de plăţile la negru, tichetele de masă constituie o formă fiscalizată de remuneraţie.
Volumul valoric al tichetelor de masă reprezintă 10% pentru industria alimentară şi de 3,5% pentru sectorul de comerţ cu amănuntul. Prin sistemul tichetelor de masă, în 2010 au fost realizaţi 783 milioane euro consum adiţional anual, care generează creştere economică în domeniul producţiei agricole şi comerţului cu produse alimentare şi au fost susţinute peste 27.000 de locuri de muncă în sectorul alimentar (producţie şi comercializare).
În cifre, tichetele de masă vor aduce în 2011 un venit anual estimativ de 257 milioane euro la bugetul de stat, reprezentând TVA colectat de la comercianţi, impozit pe profit şi contribuţii sociale plătite pentru locurile de muncă susţinute de sistem, la care se adaugă 150 miloane euro anual către bugetul de stat provenite din impozitul pe venit de 16% plătit de beneficiari, aferent sumelor primite sub formă de tichete de masă.
Tichetele de masă au reprezentat un factor de creştere a puterii de cumpărare a salariaţilor de circa 1,528 miliarde euro în anul 2007, de 1,460 miliarde euro în 2008 şi de 1,169 miliarde euro în anul 2009.
„O altă măsură pe care o propunem pentru diminuarea efectelor crizei alimentare este reducerea TVA-ului la 5% la producţia agricolă şi, apoi, pe tot lanţul distribuirii acestora, cu verificarea scăderii concomitente şi corespunzătoare a preţurilor la raft. În felul acesta românii îşi vor permite să cumpere mai multe alimente, iar efectul scumpirilor va fi diminuat”, mai spune Agathon.