americani atunci cand au votat un presedinte acuzat ca nu si-a onorat promisiunile, ca a dezbinat si a tarat SUA in razboiul din Irak? Cine a votat un presedinte in al carui mandat America a trecut printr-un atac terorist si o recesiune fara precedent ? Desi a candidat pe un teren minat de un lung sir de minusuri in economie si in razboiul din Irak, Bush nu numai ca a castigat votul popular, dar si-a asigurat un loc in istorie. El este acum singurul presedinte din istoria SUA care a obtinut atat de multe voturi si unicul republican reales din 1984 incoace. Cum poate fi explicat acest paradox?Sondajele de opinie lamuresc misterul: pentru 21 la suta din alegatori, principiile morale au fost factorul cheie care a stat la baza alegerii lor, iar in aceasta categorie patru din cinci americani l-au agreat pe Bush. El a castigat un nou mandat gratie credintei americanilor ca presedintele este bun, drept, cinstit, credincios si „dus la biserica”. Si aici statistica vorbeste de la sine: 58% din electoratul care merge in fiecare duminica la biserica il agreeaza pe Bush. „Poporul american a votat cu inima”, afirma un analist politic, sintetizand perfect „ratiunile” care au stat in spatele realegerii presedintelui Bush. In multe state, milioane de americani au votat impotriva interesului lor economic, punand mai presus principiile in care cred decat orice altceva. Dar poate ca aceasta realitate nu l-ar fi ajutat pe Bush sa castige un nou mandat daca americanii nu s-ar fi dus in numar atat de mare la vot. Mobilizarea generala reflectie a mizei fara precedent a acestor alegeri a fost trambulina care l-a propulsat pe Bush la Casa Alba, legitimand indirect viziunea administratiei sale in razboiul din Irak si a luptei impotriva terorismului. In consecinta, agenda acestei noi administratii Bush are ambitiile unui om care vrea sa-si puna amprenta pe istoria Americii si sa schimbe viata tuturor americanilor.
O agenda prea ambitioasa ?
„Ati auzit care este agenda: reforma sistemului de pensii si a codului fiscal, stimularea economiei, educatia, lupta si castigarea razboiului impotriva terorismului”, declara presedintele Bush in prima conferinta de presa de dupa victoria electorala. Practic, viitoarea administratie de la Casa Alba va trebui sa faca fata unor provocari pe care ea insasi le-a creat timp de patru ani: un sir de deficite (fiscal, comercial si de cont curent), o criza a sistemului de pensii si una a celui de sanatate. Analistii economici se intreaba deja cum va reusi administratia Bush sa impace costisitoarea reforma a sistemului de pensii cu necesitatea reducerii deficitelor si cu cheltuielile tot mai mari impuse de razboiul din Irak. Cea mai mare provocare pentru administratia Bush va fi, in opinia analistilor, „privatizarea sistemului de pensii”. In esenta, reforma de care vorbeste Bush presupune acordarea dreptului americanilor de a-si construi singuri conturi de pensii in care sa aloce lunar intre 2 si 6,2 la suta din salariu, renuntand la plata acestui procentaj catre fondul de pensii al statului. Aritmetica ridica insa o problema la care, deocamdata, administratia Bush nu a gasit un raspuns pe intelesul economistilor: cum va supravietui fondul de pensii daca numarul contribuabililor va scadea in timp ce numarul pensionarilor va creste tot mai mult? Calculele economistilor arata ca pentru a acoperi diferenta intre contributiile si platile aferente fondului de pensii va fi nevoie de peste 2.000 de miliarde de dolari, suma ce submineaza promisiunile privind reducerea cheltuielilor bugetare ca raspuns la diminuarea deficitului fiscal.O alta masura de pe agenda lui Bush – pastrarea taxelor la nivelul actual (dupa patru reduceri, ultima aprobata acum doua saptamani) atata criticile la adresa politicii sale fiscale, considerata iresponsabila. Temerea economistilor este ca socoteala din Biroul Oval nu se va potrivi cu cea a pietelor, pentru ca economia globala si, implicit, cea a SUA vor creste mai putin in 2005 decat in 2004. Dintre toate masurile anuntate de Bush, cea care s-ar putea face simtita cel mai repede propagandu-se in intreaga Europa vizeaza stimularea fiscala a multinationalelor si crearea in SUA a celui mai atractiv mediu de afaceri. Daca vor avea succes, aceste masuri ar putea deveni un aspirator pentru resursele financiare globale, atragand tot mai mult din sumele investite acum in alte regiuni.
Sectoare bursiere care ar putea beneficia de pe urma victoriei lui Bush
1. Companii de asigurare medicala
2. Companii farmaceutice
Toate aceste sectoare ar fi putut suferi de pe urma politicilor propuse de John Kerry pentru controlul costurilor de sanatate. Analistii cred ca noua administratie Bush nu va lua astfel de masuri.
3. Fabricantii de armament si sisteme de aparare
Administratia Bush a facut din razboiul contra terorismului centrul politicii sale externe si sustine ca nu va face economii in dotarea armatei americane cu cel mai bun echipament. John Kerry propusese reduceri in cheltuielile pentru armament in favoarea cresterii salariilor soldatilor si altor cadre militare.
4. Companiile de explorare si extractie a resurselor naturale si distributie a energiei
John Kerry sustinea limitarea exploatarii resurselor petroliere din Alaska in timp ce Bush, si el un fost petrolist, sustine stimularea noilor exploatari energetice pentru a satisface apetitul insatiabil al Americii pentru energie.
Campania electorala din SUA In cifre
· Campania electorala din acest an a fost cea mai costisitoare din istoria Americii. Potrivit primelor estimari, cursa pentru Casa Alba, pentru Senat si pentru Camera Reprezentantilor a costat in total circa patru miliarde de dolari, cu 30% mai mult decat in 2000
· Cea mai mare parte a costurilor circa 1,2 miliarde de dolari au revenit campaniei pentru Casa Alba. Din aceasta suma, circa 500 de milioane de dolari au fost cheltuite de Bush si contracandidatul sau John Kerry, iar diferenta au reprezentat-o banii adunati de organizatii independente si cheltuiti pentru campania publicitara si mobilizarea electoratului. Potrivit New York Times, grupurile partizane au cheltuite nu mai putin de 350 de milioane de dolari numai pentru campania „mergi la vot”
· Contributiile individuale ale cetatenilor americani la alegerile din acest an se ridica la circa 2,5 miliarde de dolari, fata de 1,5 miliarde in 2000.
· Fondurile publice (de la buget) pentru candidatii la Casa Alba si conventiile celor doua partide au fost de 207 milioane dolari
· Imprumuturile bancare pentru campanie s-au ridicat la 102 milioane dolari
· Republicanii au reusit sa adune circa 1,1 milioane de voluntari si tot ei au avut cea mai agresiva campanie de mobilizare a electoratului. In anumite state cheie au dat peste 500.000 de telefoane alegatorilor pentru a-i convinge sa vina la vot
· Numarul avocatilor angajati pentru eventualele litigii legate de numararea voturilor a fost de departe cel mai ridicat din istoria SUA: 10.000 de avocati au monitorizat alegerile pentru democrati si 30.000 pentru republicani
· Ca regula generala, cine a avut si a cheltuit mai multi bani a castigat alegerile. Au existat insa si exceptii: liderul democratilor din Senat, Tom Daschle, a pierdut alegerile, desi a cheltuit 17,4 milioane de dolari, cu sapte milioane mai mult decat contracandidatul sau, republicanul John Tune. Infrangerea lui Daschle este considerata un esec rasunator pentru democrati
· Cel care a cheltuit cei mai multi bani din propriul buzunar pentru aceste alegeri este democratul Blair Hull, care a investit circa 29 de milioane de dolari in cursa din statul Illinois pentru un loc de senator. Banii nu i-au adus insa succesul.
