Lacul este cunoscut în România, aminteşte agenţia spaniolă de presă, drept ‘Delta dintre blocuri’ ca urmare a asemănărilor cu delta fluviului Dunărea, şi este un proiect hidrologic pe jumătate terminat, al lui Ceauşescu. Aici ajung în fiecare an, odată cu încălzirea de după iarnă, aproximativ 90 de specii de păsări deloc obişnuite, dintre care unele sunt specii protejate. Astfel, la suprafaţa celor aproape 200 de hectare de vegetaţie şi zone mlăştinoase, alimentate de ape subterane, trăiesc într-un ecosistem stabil diferite tipuri de peşti, raţe sălbatice, lebede, şopârle, sau pescăruşi.
Guvernul României, conştient de importanţa unui astfel de ecosistem într-un oraş poluat şi populat precum Bucureştiul, a anunţat deja că are de gând să-l declare în lunile următoare zonă naturală protejată. Printre partizanii fervenţi ai acestei idei se numără organizaţii precum WWF /World Wide Fund for Nature/ sau lideri de opinie şi militanţi ecologişti.
Cristian Lascu, redactor-şef al ediţiei româneşti a ‘National Geographic’, unul dintre susţinătorii proiectului, spune că odată decizia luată, ‘ar apărea o zonă verde şi un obiectiv turistic special, un parc natural unde vor putea fi văzute animalele în mediul lor natural’. Autorităţile din România aşteaptă de la el şi alte persoane implicate în proiect documentele ştiinţifice necesare, plus informaţiile cartografice şi juridice, cu acordul Academiei Române, astfel încât zona să poată fi protejată, indică EFE – însă suprafaţa de studiu este întinsă şi complexă, fiind nevoie şi de specialişti care să spună despre ce animale este vorba, precum şi ce fel de vegetaţie există acolo. ‘Nu avem nici banii, nici timpul necesar, pentru că toţi avem şi alte obligaţii profesionale, asta o facem din plăcere, când putem’, după cum a explicat pentru EFE jurnalistul român.
Pe de altă parte, împotriva planurilor guvernului şi ale organizaţiilor neguvernamentale se manifestă foştii proprietari ai terenurilor pe care se află acum ecosistemul, şi care nu şi-au primit indemnizaţiile după exproprierile abuzive comise de regimul comunist. Agenţia spaniolă de presă semnalează faptul că foştii proprietari se tem acum că nu vor mai primi nimic pentru terenurile care le-au aparţinut odată. Au semnalat problema Ministerului Mediului, care s-a angajat să analizeze situaţia, mai notează EFE.
Mii de bucureşteni vin şi pleacă din clădirile din apropierea lacului Văcăreşti, sau îşi fac cumpărăturile în centrele comerciale din zonă, în vreme ce de cealaltă parte, dincolo de zgomotul îndepărtat al maşinilor în trafic, se aude cântecul păsărilor sau zumzetul insectelor. Aici, unii curioşi speră să găsească animale, iar un pensionar care pescuieşte pe mal spune că oamenii vin să se uite la raţe. EFE notează şi că în centrul acestui ecosistem se află şi o cocioabă în care locuieşte de 15 ani o familie de romi, care pescuieşte uneori acolo, şi pe ai cărei membri ar vrea jurnalistul Cristian Lascu să-i angajeze, în cazul în care proiectul va avea succes.
În 1986, tiranul comunist Ceauşescu a început lucrările la acest lac, care trebuia să facă parte dintr-un sistem destinat evitării inundaţiilor, precum şi strângerii apei. În 1989, când a căzut comunismul, iar Ceauşescu a murit, s-a întrerupt şi proiectul, care nu a mai fost reluat de niciuna dintre administraţiile care s-au succedat de atunci. EFE semnalează că acum, lipsa acţiunilor guvernelor de la Bucureşti şi acţiunea naturii, precum şi a unor militanţi ecologişti ar putea oferi sutelor de mii de bucureşteni care locuiesc în ostilele cartiere mărginaşe o posibilitate inedită de a petrece timpul liber, care ar fi şi ieftină şi accesibilă.
Sursa: Agerpres