Potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu (AEM), emisiile de dioxid de carbon (CO2) din Uniunea Europeană au crescut cu 5% față de 2020, din cauza relansării economice de după pandemie.
Potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu (AEM), relansarea economică după pandemia de coronavirus a fost însoţită de o creştere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) ale Uniunii Europene, după o perioadă îndelungată de scădere.
Potrivit datelor AEM, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în UE, în 2021, cu 5% faţă de 2020, însă sunt cu 6% sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei, în 2019.
Raportul mai precizează că din 1990 până în 2020, emisiile celor 27 de state membre ale UE au scăzut cu 32%, atingând evident obiectivul climatic de reducere cu 20% asumat pentru 2020.
Experții AEM precizează că progresul anual trebuie să fie mai mult de dublu pentru atingerea ţintelor mai ambiţioase pentru climă şi energie din 2030.
Potrivit raportului, emisiile ar trebui să scadă în medie cu 134 de milioane de tone de CO2, adică 4% anual, pentru a se realiza obiectivul de reducere cu cel puţin 55% până în 2030.
307.000 de oameni au murit prematur în 2019 din cauza poluării
În mai multe orașe europene, standardele impuse de către Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea aerului sunt depășite în mod frecvent. Cele mai afectate regiuni sunt Balcanii și Europa Centrală. Un studiu realizat recent de Agenției Europene de Mediu a arătat că 307.000 de oameni au murit prematur în 2019 din cauza poluării cu particule fine în cele 27 de state membre ale UE.
În România, cu toate că monitorizarea calității aerului este deficitară, mai multe regiuni se află pe locurile fruntașe în ceea ce privește poluarea atmosferică. Datele interne au arătat că stațiile de monitorizare a calității aerului urban și/sau suburban nu au colectat și nici nu au raportat date care să acopere cel puțin 75% din zilele anului.
Orașele din România cu cel mai ridicat grad de poluare
Conform datelor unui raport al Agenției Europene a Mediului, publicat vara aceasta, în România există doar șapte regiuni care dispun de stații de monitorizare. Patru dintre ele (Botoșani, București, Timișoara și Brașov) au furnizat date care le clasează pe locurile 223, 263, 267 și respectiv 273, din cele 300 de orașe europene care fac parte din analiză.
În consecință, toate regiunile menționate înregistrează grade înalte de poluare atmosferică regulată. În cele patru orașe sunt depășite cu mult limitele admise la PM2,5. Cluj, Pitești și Satu-Mare sunt alte trei orașe care dispun de stații de monitorizare a calității aerului, dar nu au furnizat date complete în acest sens.