Tichetele de vacanţă au determinat în ultimul an atât prelungirea sezonului estival, înregistrându-se creşteri ale vânzărilor cu precădere în lunile mai, iunie şi septembrie, aceeaşi tendinţă fiind observată şi pentru staţiunile montane şi cele balneoclimaterice, spun reprezentanţii agenţiilor de turism, potrivit Agerpres. Foarte mulţi dintre beneficiarii tichetelor îşi rezervă vacanţele de vară cu şapte luni mai devreme, la capetele de sezon, în lunile mai, iunie şi septembrie, a declarat Alin Burcea, CEO al touroperatorului Paralela 45.

„Voucherele de vacanţă acum merg bine, în mai şi iunie şi septembrie, adică la sfârşit şi început de sezon, pentru că sunt tarifele mai mici, şi cu 1.450 de lei am şansa să prind o săptămână de concediu. În iulie sau august prind trei zile. Deci, oarecum, pe litoral ne-am făcut treaba, că am acoperit capetele. În iulie însă multe hoteluri au mers prost pentru că se aşteptau să le vină voucherul şi nu a venit. Capetele de sezon au crescut foarte mult pe litoral, cu cel puţin 30%, asta este o consecinţă bună a voucherelor, în final. Mie nu îmi vine să cred cât se vinde în noiembrie litoralul pentru anul viitor. Păi în luna noiembrie, pentru 10 iunie, cu 20% discount, şi iunie este oricum mai ieftin decât iulie, te duci şi stai şase zile şi ai de ales hoteluri de ‘Doamne-ajută’. Dacă ambii membri ai familiei lucrează la stat, poţi să îţi plăteşti chiar şi masa în acelaşi complex cu 2.900 de lei, poţi să îţi iei cazare şi masă fără niciun fel de problemă. Este o idee bună, dar fondul trebuie să fie incomingul. În primele şase luni numărul de turişti străini a scăzut pe litoral. Pe litoral avem până în 50.000 de turişti pe sezon şi bulgarii au 3 milioane şi ceva”, a declarat Burcea.

Directorul general al agenţiei „Paradis- Vacanţe de vis”, una dintre cele cu vânzările cele mai mari pentru litoralul românesc, Aurelian Marin, a menţionat că hotelurile de la malul mării sunt principala ţintă a beneficiarilor de vouchere.

„Voucherele au mers foarte, foarte bine încă de anul trecut de când s-au dat. După care s-a simţit un mic recul pentru că voucherele pe anul acesta nu s-au dat în totalitate, sunt zone în care s-au dat şi altele în care nu s-au dat. Piaţa aşteaptă încă voucherele şi probabil că multe din voucherele pe 2019 vor fi folosite pentru vacanţele din 2020. Sunt oameni, în mod surprinzător, care fac rezervări la acest început de august pentru vara anului viitor. Evident, cei mai mulţi se îndreaptă către litoral, pentru că este această vacanţă şi majoritatea se îndreaptă către Marea Neagră. E clar că cele mai multe vouchere vin aici, dar s-au cam dus peste tot şi un bun exemplu este faptul că foarte multe unităţi s-au clasificat, ca să poată pună mâna pe aceste vouchere. Numărul unităţilor clasificate este enorm faţă de ceea ce era înainte. Din păcate eu nu reuşesc să înţeleg de ce nu încearcă oamenii să vină la mare până în 30 iunie, spre exemplu, când sunt preţuri de 100 de lei pe cameră, într-un hotel de 3 stele, cu mic dejun inclus. Ceea ce reprezintă un preţ foarte mic. Şi vorbim de sfârşit de iunie”, a declarat Aurelian Marin.

Proprietarul agenţiei Bibi Touring, Adrian Voican, spune că 30% din vânzările pe care le are în România sunt prin tichetele de vacanţă, apreciind că această iniţiativă reprezintă un adevărat plan de reconstrucţie a turismului românesc.

„Eu am mai spus-o, voucherele de vacanţă sunt un plan Marshall pentru turismul românesc. Investiţii la patru şi cinci stele s-au mai făcut, dar la două şi trei stele nu s-au mai făcut. Şi acum se vede că se modernizează. Zona largă a hotelurilor de două şi trei stele se revitalizează cu această ocazie. Dacă se întrerupe acest instrument este ca şi cum ai opri programul ‘Rabla’ sau ‘Prima casă’. Pentru că aceste vouchere fac bine întregii comunităţi, se revitalizează staţiuni întregi. Prin alte pârghii trebuie făcută economia, nu tăind vouchere de vacanţă”, a declarat Voican.

Proprietarul Paralela 45, Alin Burcea, consideră însă că acordarea voucherelor de vacanţă constituie o soluţie pentru turismul românesc doar pe termen mediu şi scurt, România trebuind să se axeze pe atragerea de turişti străini. Omul de afaceri afirmă că o altă problemă a agenţiilor de turism este cota de 19% a TVA, care ar trebui aliniată la 5%, cu cât sunt taxate hotelurile.

„O problemă care ar trebui rezolvată de Guvernul ăsta sau următorul este TVA-ul la agenţiile de turism. De ce oamenii de la hoteluri au 5% TVA şi noi avem 19%? Impactul calculat de noi ar fi de 4-5 milioane de euro pe an, dar e important pentru noi, să rămână bani să te mai duci pe la târguri. Dacă am fi 100 de agenţii care să mergem la târguri, câştigul ar fi altul, pentru că interesul este să aducem bani proaspeţi pentru România. Nu e vorba de o strategie complicată pe incoming, dar trebuie să dai nişte facilităţi. Eu propusesem în urmă cu cinci ani o primă de 5 euro pentru un turist pe care îl aduci la un hotel de 5 stele. Dar sumele nu să le primeşti şi să se scadă din impozitul pe profit. Nu se face nimic şi ne întrebăm de ce nu vin turişti străini şi bulgarii au 10 milioane. Ei sunt lângă noi aici şi au un turist la un bulgar, aduc 9 milioane de turişti şi noi aducem 2,7, dintre care 1,7 vin pentru afaceri”, a mai spus Burcea.

Directorul general al agenţiei „Paradis – Vacanţe de vis”, Aurelian Marin, apreciază că voucherele de vacanţă constituie o iniţiativă foarte bună a Executivului, care ar greşi dacă ar renunţa la acordarea acestor beneficii.

„Este o iniţiativă fabuloasă. Are şi minusuri şi putem discuta despre ele, dar plusuri sunt mult mai mari. […] Eu sper să nu se oprească distribuirea acestor tichete. În principiu nu ar fi o tragedie, pentru că o mare parte dintre oamenii care le primesc, mergeau oricum în vacanţă, dar bineînţeles că va fi un recul care se va resimţi. După părerea mea ar fi una dintre cele mai proaste măsuri care s-ar putea lua în cazul în care nu vor mai fi distribuite. Pentru că sunt nişte bani cheltuiţi foarte bine, nu ţine doar de zona turismului, ţine şi de sănătate, de reabilitare. Eu sper totuşi că nu se va întâmpla asta. Sunt vreo 300 de milioane de euro şi eu cred că la nivel de România suma este nesemnificativă, mai ales că o parte se întoarce sub diferite forme tot la stat, din impozite directe sau industrii conexe”, a mai spus Marin.