Teoretic, o afacere cu vendomate pare câştigătoare din start. Nu ai vânzători, chirii mari, spaţiu de întreţinut, plus că românii au prins gustul cafelei de automat, iar investiţia iniţială este relativ mică. Doar că numărul vendomatelor a crescut puternic în ultimii ani, aşa că este aproape imposibil să  mai descoperi locaţii cu oarecare vad, care să-ţi garanteze câştiguri minime. De asemenea, preţul redus al produselor şi concurenţa acerbă (aproape niciodată nu există un singur aparat într-o locaţie bună, de genul clădirilor de birouri) sunt probleme pentru investitori. Cum funcţionează afacerile cu vendomate şi cum se adaptează jucătorii la noile condiţii din piaţă?

Afacerea din aparatul cu mărunţiş

Pentru zece automate, numărul minim optim cu care este recomandat să începi afacerea, investitorul plăteşte circa 10.000 de euro, reprezentând costul a a cinci automate noi de cafea şi a cinci automate noi cu sucuri şi snacksuri. Se poate şi mai ieftin, cu aparate la mâna a doua, care ar costa doar 6.500 de euro. „Pentru început, este recomandabilă investitia mixtă, si în cafea și în snacksuri, tocmai pentru că piața e hibridă și pentru că un segment e aproape saturat, iar celălalt e într-o adevărată expansiune“, spune Lucian Livadaru, de la firma de consultanţă în vending, Ideba Consulting.

Pentru că este mai simplu, investitorii în vending preferă să nu plătească chirii proprietarilor locului în care-şi amplasează aparatele, ci mai degrabă procent din încasările automatelor. În cazul benzinăriilor, preţul cafelei, de exemplu, este ceva mai ridicat, între 1,5 şi chiar trei lei, pentru ca automatul să fie rentabil şi pentru proprietarii locaţiei. Cât produce un business cu automate? „Cu un aparat de cafea amplasat într-un spaţiu fără trafic intens faci zilnic circa 30 de lei. Cu 20 de aparate ai, la sfârşitul fiecărei zile, încasări de 600 de lei, ceea ce înseamnă un profit brut lunar de aproape 15.000 de lei“, explică Livadaru.

Un alt tip este acela cu automate de jucării. „O investiție de pornire în aceste automate ar însemna alocarea unei sume de 700 lei pentru un ministand ce poate fi instalat în cadrul unui magazin de cartier și poate genera încasări între 100 și 600 de lei pe lună“, spune Adrian Oancea, general manager la Smilex Exchange, o firmă autohtonă care instalează automate de jucării în spații comerciale și parcuri. Un jucător mare atinge uşor o cifră de afaceri de 100.000 de euro pe an, iar profitul operaţional al unui aparat de jucării este de 40%. Pe acest segment, lucrurile sunt şi mai complicate, pentru că marile complexuri comerciale, de exemplu, au deja contracte de colaborare cu operatori mari.

Mai e loc doar pentru snacksuri

Potrivit unui raport Euromonitor International, piaţa locală de vending va avea o creştere anuală de 7% şi va ajunge la peste opt milioane de euro până în 2015. Cifrele sunt mici, dacă ne gândim că în Italia vendomatele adună anual 1,1 miliarde de euro. Lucian Livadaru crede că, în acest moment, pe piaţa românească sunt 30.000 de automate de cafea şi spune că gradul de ocupare a spațiilor de amplasare la nivel național este de 90%. Pe de altă parte, pe segmentul de sucuri și snacksuri, doar 10 % din spațiile disponibile au fost ocupate. „Acum este apogeul investițiilor în vendomatele cu sucuri și snacksuri“, spune Livadaru, adăugând că nu crede că o migraţie spre alte produse este posibilă prea curând în România. „La noi intră foarte greu automatele de calitate, cu multimedia, touchscreen și alte facilități moderne. Mi-a luat doi ani ca să vând un aparat de 5.000 de euro pentru apă rece“, confirmă şi Emil Tulcan, directorul de vânzări al firmei distribuitoare de automate Lidia Company._

Diferența dintre profit și pierdere ține de gestionarea stocurilor și de servirea automatelor.
Adrian Oancea, general manager la Smile Exchange

MĂRUNŢIŞ CU PROBLEME
Încasările în monede între 2.000 și 4.000 de lei pe lună vor cauza probleme la încercarea de a le schimba în bancnote. BNR cere băncilor comerciale un procent de 2,5% din suma încasată în monede, așa că acest procent va fi oprit din depunerile lunare