„Petro-dolarul” a fost cea mai importantă monedă de schimb a lumii în ultimii 40 de ani: un cocktail între puterea economico-militară a SUA, rutele maritime securizate şi sondele şeicilor din Orientul Mijlociu. Puternicul dezechilibru mondial între producătorii şi consumatorii de petrol a făcut ca preţul barilului să fie ancorat strâns faţă de moneda cea mai lichidă, dolarul.
La rândul său, acest lucru a permis SUA să tipărească mai mulţi dolari decât putea absorbi propria economie, finanţându-şi astfel statura de putere militară globală şi rămânând chiar cu ceva profit.
Lucrurile sunt însă pe cale să se schimbe, scrie agrointel. Rezervele limitate de petrol nu mai fac faţă cererii în creştere de energie, apar surse şi tehnologii noi iar economiile puternice încearcă să-şi asigure autonomia.
În condiţiile acestea, forţa petro-dolarului va scădea, până în punctul în care economia mondială va avea nevoie de altceva. Ce să fie? Agri-dolarul, este termenul patentat de zerohedge, chiar dacă în această nouă combinaţie agricultura joacă un rol maximal iar dolarul – unul neglijabil.
Următorul cel mai abrupt dezechilibru pe piaţa mondială este cel dintre cererea şi oferta de alimente.
Există un dezechilibru primar, dat de creşterea populaţiei, dar acesta este amplificat de un alt fenomen, mai greu de măsurat dar mult mai puternic.
În noul context, SUA poate rezista bine, dar încetează să mai joace un rol decisiv. Europa se zbate. China încearcă să se pregătească pentru absolut toate scenariile, de la ferme zgârie-nori până la iarna nucleară, dar situaţia îi e potrivnică. Totuşi, există şi ţări care au enorm de câştigat.
