Cum susţin autorităţile absorbţia fondurilor UE pe timp de criză? Când sunt prea multe proiecte bune, reportează banii în următorul an şi restituie dosarele, spre a fi refăcute şi reevaluate.
Deşi este declarată una din priorităţi, stimularea absorbţiei fondurilor UE rămâne doar la nivelul discursului public. În realitate, deciziile luate de cei care primesc sporuri pentru că gestionează banii comunitari nu fac decât să blocheze proiectele declarate eligibile şi să îngreuneze drumul către finanţările nerambursabile. Un exemplu este modul în care funcţionează programul destinat agriculturii şi dezvoltării rurale, gradul de absorbţie pentru 2009 fiind de numai 13% (în care sunt incluşi şi banii primiţi de fermieri prin sistemul plăţilor la hectar).
Astfel, pentru 2009, Autoritatea de Management (AM) a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii stabilise alocarea a 60% din totalul sumelor rămase pentru două dintre cele mai solicitate măsuri. Este vorba de măsurile 121 (Modernizarea exploataţiilor agricole) şi 123 (Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere). Conform planului iniţial, pentru prima măsură urma să fie disponibile circa 320 de milioane de euro, iar pentru a doua, 150 de milioane de euro.
Fiindcă PNDR a trebuit să fie modificat, prima sesiune pentru depunerea de proiecte a fost amânată timp de câteva luni, ceea ce înseamnă o întârziere importantă, dacă se ia în considerare structura anului agricol. Avalanşa de cereri de finanţare care a urmat a reuşit să sufoce Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), care se ocupă de evaluarea proiectelor, şi să blocheze deschiderea celei de-a doua sesiuni de finanţare.
Prea multe cereri şi prea puţini bani
„Cele două măsuri au fost accesate de un număr-record de solicitanţi. Sunt de patru ori mai multe proiecte eligibile decât suportă bugetul anual. În total, sunt peste 1.400 de proiecte eligibile, plus alte 330 reportate din sesiunile anterioare pentru măsura 121 şi peste 150 de proiecte pentru măsura 123“, ne-a spus Felix Lucuţar, partener în cadrul companiei de consultanţă Agriculture Capital and Engineering. El susţine că APDRP a solicitat Ministerului Agriculturii continuarea finanţării pentru proiectele evaluate şi care au un punctaj foarte bun, utilizându-se suma aferentă sesiunii a doua.
Ministerul Agriculturii recunoaşte efortul depus de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru a selecta cele peste 1.400 de proiecte eligibile, menţionând că la nivelul ţării sunt doar 1.450 de experţi, dar decide să reporteze banii pentru a doua sesiune. „Conform procedurilor de lucru, proiectele declarate eligibile, dar fără finanţare din alocarea anului 2009, vor fi retrase şi se vor putea redepune în 2010“, a precizat pentru Capital Viviana Vasile, director general adjunct al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Aceasta susţine că, în conformitate cu prevederile din PNDR şi deoarece pentru măsurile de investiţii s-a solicitat introducerea criteriilor de selecţie, sumele se alocă distinct pentru fiecare sesiune de depunere şi de aceea va fi organizată o nouă sesiune. În replică, Felix Lucuţar spune că, în 2008, a apărut o situaţie similară, când banii pentru măsurile 121, 123 şi 322 au fost cheltuiţi integral.
Felicitări şi… de la capăt!
În concluzie, se vor reporta aproximativ 235 de milioane de euro, ţinând cont că bugetul alocat în prima sesiune pentru măsura 121 a fost de 161,3 de milioane de euro şi 74,8 de milioane de euro pentru măsura 123 (conform informaţiilor postate pe site-ul APDRP). „Din cele peste 1.400 de proiecte declarate eligibile, s-au finanţat doar 66 de proiecte pentru măsura 123 şi 264 de proiecte pentru măsura 121, numai din alocarea primei sesiuni, adică aproximativ jumătate din suma anuală stabilită de Autoritatea de Management“, spune Lucuţar. El susţine că decizia va bloca şi ativitatea APDRP, fiindcă cele peste 1.000 de proiecte vor trebui retrase şi redepuse cu bugete şi bilanţuri noi, dar şi reevaluate.
Şi colac peste pupăză, din 2010, pentru cele două componente ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, procentajul finanţării publice va scădea. Astfel, proiectele care vor fi depuse pe ce două măsuri vor primi fonduri publice în proporţie de 40% din cheltuielile eligibile ale proiectelor, faţă de 50% cât primeau anterior.
Dacă suma alocată celor două măsuri pentru 2009 va fi reportată, toate proiectele eligibile, pentru care nu au ajuns banii, trebuie să fie refăcute. Aceasta înseamnă cheltuieli suplimentare şi pierdere de timp.
Felix Lucuţar, Agriculture Capital and Engineering
Bilanţ negativ
Măsura 121: Modernizarea exploataţiilor agricole
Se finanţează: construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă, a infrastructurilor rutiere interne, serelor, instalaţiilor de irigat etc. Măsura a fost lansată în martie 2008. Până în prezent s-au primit 4.529 de cereri de finanţare, din care au fost contractate 1.258 de proiecte, cu o valoare de 361,34 de milioane de euro. S-au efectuat plăţi în valoare de 115,65 de milioane de euro.
Măsura 123: Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Se finanţează: construirea şi/sau modernizarea clădirilor de producţie, a depozitelor, achiziţionarea de utilaje şi instalaţii necesare producţiei, cumpărarea de tehnologii, investiţii în îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor şi pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. Măsura a fost lansată în martie 2008. Până în prezent s-au primit 606 cereri de finanţare, din care au fost contractate 306 proiecte, cu o valoare de 277,85 milioane de euro. S-au efectuat plăţi în valoare de 20,78 milioane de euro.
Sursa: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
