Accesul fermierilor români la finanţările de care ar trebui să beneficieze, printr-un program cu o valoare totală de peste opt miliarde de euro, este întârziat pentru că autorităţile de la Bucureşti nu şi-au făcut treaba la timp. Colac peste pupăză, alte trei programe operaţionale sunt în „stand-by“. Autorităţile române au recunoscut cu greu că trei dintre programele operaţionale transmise Comisiei Europene (CE) au fost „întrerupte temporar“. E
Accesul fermierilor români la finanţările de care ar trebui să beneficieze, printr-un program cu o valoare totală de peste opt miliarde de euro, este întârziat pentru că autorităţile de la Bucureşti nu şi-au făcut treaba la timp. Colac peste pupăză, alte trei programe operaţionale sunt în „stand-by“.
Autorităţile române au recunoscut cu greu că trei dintre programele operaţionale transmise Comisiei Europene (CE) au fost „întrerupte temporar“. Executivul de la Bruxelles a amânat astfel aprobarea finanţării pentru: Dezvoltare Regională, Creşterea Competitivităţii Economice şi Transporturi, care însumează circa 713 milioane de euro în 2007.
Ceea ce s-a omis însă să se spună este că Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală (PNSDR) abia a ajuns la Comisia Europeană. După avizarea acestuia, urmează aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru care se estimează că Bruxelles-ul va pune la dispoziţie anul acesta 742 de milioane de euro. Pentru început, PNSDR urmează să fie analizat de către specialiştii din cadrul cabinetului comisarului pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, dar şi de alţi tehnicieni de la diverse cabinete ale CE.
„PNSDR a ajuns la noi pe 13 martie şi, în prezent, este analizat de specialiştii noştri. De aceea este prematur să discutăm despre un studiu în întregime al acestui plan, pe care abia l-am primit. În ceea ce priveşte PNDR, Comisia are la dispoziţie şase luni din momentul în care documentul va sosi de la Bucureşti şi va fi declarat admisibil, pentru a-l aproba“, ne-a spus Michael Mann, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agricultură. Cu alte cuvinte, va mai trece ceva timp până vom afla dacă şi discuţiile pe marginea PNDR vor fi „întrerupte temporar“ sau nu. De altfel, ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, recunoştea săptămâna trecută în faţa Parlamentului că „banii sunt oferiţi cu generozitate, dar probabil sunt prea mulţi pentru acest an, pentru că nu suntem pregătiţi să cheltuim fonduri europene. Intervalul de timp este mult prea scurt, iar numărătoarea inversă curge“. Remeş este al treilea ministru al Agriculturii numit în ultimele luni. De ce PNSDR a ajuns cu întârziere la Bruxelles? „Planul a fost transmis CE după ce a fost supus unui amplu proces de consultare publică“, ne-a informat Cornelia Harabagiu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii.
John Barker, şeful adjunct al secţiei Coordonare Operaţiuni din cadrul echipei de tranziţie PHARE a Reprezentanţei CE în România, ne-a explicat concret care sunt paşii şi termenele pentru aprobarea documentelor. Astfel, nu mai târziu de sfârşitul lunii aprilie, vor fi finalizate proiectul PNDR şi studiul de impact asupra mediului. În mai, Comisia Europeană va da un prim răspuns referitor la documentele primite, iar până la sfârşitul lunii trebuie trimisă la Bruxelles varianta finală a proiectului. „Se aşteaptă ca PNDR să fie aprobat la sfârşitul acestui an, iar primele tranşe de bani să sosească la începutul lui 2008“, spune Barker.
Cum au reacţionat cei care lucrează în agricultură la vestea că fondurile vor sosi abia la anul? „Satele noastre fac parte din lumea a treia, deşi România este stat al Uniunii Europene. Avem mare nevoie de fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În prezent, este o confuzie totală din cauza instabilităţii politice. PNSDR trebuia pregătit din timp şi transmis la Bruxelles imediat după ce a fost anunţată aderarea României la UE“, susţine Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Agrostar a sindicatelor din agricultură.
Dezamăgirea a cuprins şi Teleormanul. „Ce proiecte pot fi pregătite în avans atâta timp cât nu există Ghidul solicitantului? Dacă documentaţia ar fi fost trimisă la Bruxelles la scurt timp după ce am devenit stat membru, altfel ar fi stat acum lucrurile. E păcat, fiindcă probabil că vom pierde bani mulţi, bani de care avem atâta nevoie. Spania aşa s-a ridicat, cu fonduri de la UE“, spune primarul din Măldăieni, Teleorman, Răduţ Carmil. „România reală arată altfel decât cea prezentată în seminariile specialiştilor. În realitate, te izbeşti de o grămadă de dificultăţi, iar mulţi renunţă pe parcurs la aceste proiecte. Noi vom insista până vom obţine finanţarea de care avem nevoie“, afirmă Ion Nuţu, primarul municipiului Roşiorii de Vede.
Din păcate, în timp ce autorităţile locale din zona care odinioară era grânarul Europei sunt în aşteptarea fondurilor europene, circa 15% din populaţia oraşului a plecat la muncă în Spania pentru a creşte producţia agricolă a Peninsulei Iberice. De altfel, peste trei sferturi din românii care s-au dus să lucreze în străinătate, au ales agricultura, conform Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă. „Căpşunarii“ au trimis în ţară anul trecut 4,8 miliarde de euro, adică mai mult de jumătate decât se estimează ca va primi România de la bugetul UE, în următorii şapte ani, prin intermediul Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Clauza care blochează fondurile
Raportul privind capacitatea României de a gestiona FONDURILE EUROPENE PENTRU AGRICULTURĂ a fost trimis la Bruxelles, de către ministerul de resort, la sfârşitul lunii martie. Comisia Europeană urmează să analizeze documentul şi în luna septembrie să anunţe dacă va activa sau nu clauza financiară pe agricultură. Această clauză permite Comisiei Europene să suspende 25% din alocarea financiară pe 2007 pentru plăţile directe. Raportul apreciază că în comparaţie cu situaţia înregistrată în 15 decembrie 2006, când a fost elaborat raportul final privind acreditarea celor două agenţii de plăţi, lucrurile s-au îmbunătăţit. Raportul a fost elaborat de auditorul extern, firma PricewaterhouseCoopers.
În RAPORTUL DE ŢARA din 26 septembrie, prin care se anunţa că România devine stat membru, se specifica: „Agenţiile de plăţi, care gestionează fondurile europene destinate fermierilor trebuie să funcţioneze. De asemenea, este necesar să se asigure o înregistare corectă a terenurilor agricole (sistemul IACS) şi să fie rezolvate problemele din sistemul sanitar-veterinar“.
Avizare la sfârşitul anului
«Este probabil ca PNDR să fie aprobat la sfârşitul acestui an, iar primele tranşe de bani să sosească la începutul lui 2008.»
John Barker, Reprezentanţa Comisiei Europene în România