Temperaturile crescute duc la stres termic, care diminuează eficiența fotosintezei și reduce productivitatea culturilor, precum cele de grâu, porumb și orez. Schimbarea tiparelor de precipitații provocă secete și inundații, ambele fiind dăunătoare sănătății culturilor.
Calitatea nutrițională a culturilor este amenințată
Schimbările climatice provoacă o creștere a temperaturilor la nivel global, modele modificate de precipitații și evenimente meteorologice extreme. Aceste transformări afectează direct productivitatea agricolă.
Agricultura este foarte sensibilă la variațiile de temperatură. Schimbările în acest sens, cât și cele în tiparele de precipitații și nivelurile de CO2 influențează puternic randamentele culturilor. Conform Agenției Europene de Mediu (AEE), aproape jumătate din întreaga suprafață agricolă a Europei ar putea experimenta scăderi drastice ale producției în 2025. Mai mult, calitatea nutrițională a culturilor este mai mică cu cât nivelurile de CO2 sunt mai ridicate, ceea ce reduce drastic concentrațiile de nutrienți esențiali, cum ar fi proteinele, fierul și zincul.
Schimbările climatice favorizează răspândirea bolilor de plante
Schimbările climatice pot fi, de asemenea, un factor favorizant pentru răspândirea dăunătorilor și bolilor agricole. Temperaturile mai calde extind gama geografică a dăunătorilor și agenților patogeni, expunând culturile la noi amenințări. Mai mult de atât, schimbările ce țin de umiditate și precipitații pot crea medii favorabile răspândirii bolilor fungice.
Spre exemplu, s-a observat că acolo unde sunt temperaturi și umiditate mai ridicate, au crescut și focarele de dăunători. Un exemplu de astfel de dăunător este viermele de toamnă, care poate face ravagii asupra culturilor de porumb. Totodată, umiditatea crescută poate fi și sursa răspândirii bolilor de plante, cum ar fi blecula târzie la cartofi.
Ciocolata, un lux?
În ceea ce privește industria alimentară, un exemplu de sector afectat de aceste schimbări este cel al ciocolatei. Piața ciocolatei s-a confruntat cu cel mai greu an în 2024, prețul bobului de cacao ajungând la aproape la aproape 10 mii de dolari pe tonă. Această majorare a apărut din cauza reducerii cantitative, ca urmare a efectelor încălzirii globale.
Un raport al International Food Policy Research Institute (IFPRI) arată că producția românească de grâu și porumb ar putea scădea cu 10% până la 15% până în 2030, dacă tendințele climatice vor rămâne necontrolate. România este un producător important de cereale în Europa, iar scăderea randamentului în acest sens poate avea consecințe destul de problematice.
Infrastructura afectată de schimbările climatice
Infrastructura și lanțurile de aprovizionare ale industriei alimentare sunt și ele vulnerabile la schimbările climatice. Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și incendiile, perturbă de multe ori rețelele de transport, instalațiile de depozitare și fabricile de procesare a alimentelor. Aceste probleme duc la lipsuri de alimente pe termen scurt. Pe termen lung, producătorii și distribuitorii pot înregistra pierderi.
Companiile din industria alimentară recunosc din ce în ce mai mult nevoia de a investi în infrastructură rezistentă la schimbările climatice și de a diversifica lanțurile de aprovizionare pentru a atenua aceste riscuri. Strategiile lor includ relocarea instalațiilor în zone mai puțin vulnerabile și îmbunătățirea agilității logistice.
