Nu este exclus ca, atunci cand se va trage linie, valoarea acestora sa fie mult mai mare.Totul a inceput la mijlocul lunii aprilie. Apele au lovit intai zonele muntoase ale Banatului. Judetul Caras-Severin a fost afectat de alunecari de teren, viituri, inundatii. In 15 aprilie, Bega a iesit din matca, acoperind zonele din estul judetului Timis. Trei zile mai tarziu, cotele raului Barzava au crescut vertiginos. Seara, in zona orasului timisean Gataia, a avut loc prima revarsare. Orasul a fost inu
Nu este exclus ca, atunci cand se va trage linie, valoarea acestora sa fie mult mai mare.Totul a inceput la mijlocul lunii aprilie. Apele au lovit intai zonele muntoase ale Banatului. Judetul Caras-Severin a fost afectat de alunecari de teren, viituri, inundatii. In 15 aprilie, Bega a iesit din matca, acoperind zonele din estul judetului Timis. Trei zile mai tarziu, cotele raului Barzava au crescut vertiginos. Seara, in zona orasului timisean Gataia, a avut loc prima revarsare. Orasul a fost inundat, peste noapte apa acoperind si satele din jur. Dupa doua zile s-a rupt malul stang al Timisului, in zona din sud–vest a judetului, aproape de granita cu Serbia. „S-au creat doua brese. Una de 120 de metri si alta de 70 de metri“, spune prefectul de Timis, Ovidiu Draganescu. Dupa o saptamana, apa ajunsese la 30 de kilometri, inundand tot spatiul dintre Timis si Bega. Viitura a trecut curand in Serbia, unde a inundat primele doua localitati. In 29 aprilie, prin cele doua sparturi din malul Timisului se scurgeau inca milioane de metri cubi de apa.Judetul Timis este de departe cel mai afectat. In 62 de localitati se circula cu barca, iar peste 3.000 de persoane au fost evacuate. Apa a intrat in 2.175 de case si 3.164 de anexe gospodaresti si a inundat 31.000 de hectare de teren arabil, adica aproape o zecime din suprafata totala. Este vorba, in majoritate, de culturi de grau pe terenuri care aveau un randament mediu de 4.000 de kilograme la hectar. Dar raurile au dat peste cap si alte sase judete. Caras-Severin, cu 58 de localitati lovite, este pe locul doi in clasamentul pagubelor, urmat de Hunedoara, cu 25 de localitati, Arad, cu 18, Bihor, cu sapte, Mehedinti, cu trei, si Suceava, cu doua sate afectate.Exista informatii contradictorii privind amploarea dezastrului la nivel national. In timp ce Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor vorbeste de peste 43.700 de hectare de teren arabil inundat, Ministerul Agriculturii a calculat ca apele au afectat 50.600 de hectare insamantate si aproape 32.000 de hectare ce urmau sa fie cultivate. Pe de alta parte, conform directorului executiv al Directiei pentru Agricultura Timis, Paul Parsan, suprafata agricola compromisa este de 91.000 de hectare. Potrivit Ministerului Agriculturii, circa 40% din culturile afectate integral sunt asigurate. Paul Parsan spune ca societatile cu actionari straini au avut toate asigurari. „Cele romanesti nu si-au facut. Poate doua sau trei din cele mai mari“, declara el.Ioan Nastea, directorul Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), spune ca devine tot mai clar faptul ca toate culturile agricole din zona calamitata sunt compromise in acest an. „Nu putem sti cand vor redeveni terenurile utilizabile pentru agricultura“, adauga el.Dar pentru oameni, nu asta este cea mai mare problema, ci unde vor locui dupa ce apele se vor retrage. „Peste 85% din casele din aceste sate sunt din chirpici. Toate s-au topit la primul contact cu apa“, spune Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis. Chiar si casele de beton au cedat dupa prima saptamana de inundatii, cand pamantul de sub ele a devenit instabil. Peste 1.200 de imobile au fost distruse. Majoritatea, neasigurate. „Cu patru zile inainte de inundatii, am trimis inspectorii in zona Foieni. Nici o persoana nu a vrut sa incheie polite. Nici macar primarul, pentru primarie sau pentru postul de politie. Acum, tuturor le pare rau“, spune Radu Tinu, director Asirom Timis.Raurile iesite din matca nu au iertat nici infrastructura. Sute de poduri si podete, aproape 350 de kilometri de drumuri, 18 kilometri de retele de canalizare, patru kilometri de retele de apa si 23 de diguri au avut de suferit din cauza viiturilor.Si Electrica Banat a pierdut bani buni din cauza inundatiilor care au deteriorat instalatiile de distributie si furnizare a energiei electrice. Calculele preliminare arata ca, in cele patru judete acoperite de companie, pagubele ajung la circa jumatate de milion de euro. Si alte afaceri au avut de suferit. Calin Darabanti, de la Euro Cable Timisoara, spune ca societatea a pierdut 280 de abonati din satele Cruceni si Foieni. „Asta inseamna ca nu vom mai incasa cateva zeci de milioane de lei pe luna“, explica el.
CE-AU MATURAT APELE
• 3.785 de case in 175 de localitati din sapte judete. Pagube: 35-40 mil. euro.
• 4.957 anexe gospodaresti.
Pagube: 5-6 mil. euro.
• 110.000 hectare teren agricol.
Pagube: 40-45 mil. euro.
• 344,5 km de drumuri, 339 de poduri si podete, cai ferate. Pagube: 13,5 mil. euro.
• 23 de constructii hidrotehnice.
Pagube: 5-7 mil. euro.
• Retele electrice diverse.
Pagube: 0,5 mil. euro.
• Micile afaceri din zona (magazine, ateliere).
Daunele au fost estimate pe baza raportarilor institutiilor publice si luand in calcul valoarea medie de piata a imobilelor, venitul mediu la hectar al culturilor agricole, fondurile necesare reconstructiei infrastructurii afectate.