Agricultura ecologică este „răsfăţata“ noii Politici Agricole Comune 2014-2020, având alocate subvenţii mai mari atât din fonduri europene, cât şi din cele naţionale
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 conţine o serie de măsuri speciale pentru sprijinirea agriculturii ecologice, în toate statele membre. Pentru prima oară, acordarea subvenţiilor pe suprafaţă va fi condiţionată de respectarea unor condiţii stricte de mediu, aşa-numitele „măsuri de înverzire“. Astfel, 30% din plățile directe vor fi legate de respectarea unor practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și conservarea a 5%-7% din zonele de interes ecologic. De asemenea, cel puțin 30 de procente din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor măsuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiții sau măsuri de inovare în favoarea mediului. Prin noua Politică Agricolă Comună, în perioada 2014-2020, operatorii din România vor beneficia, în plus, de o măsură specială din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care vor putea accesa fonduri europene pentru înfiinţarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole în regim ecologic, inclusiv pentru dezvoltarea unor capacităţi de procesare a produselor, capitol la care România este deficitară.
Subvenţii mai mari din 2014 În România, agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Numărul operatorilor care lucrează în acest sistem a depășit 26.000, iar suprafeţele arabile cultivate cu produse ecologice însumează circa 450.000 de hectare. La sfârşitul lunii iunie a.c, Guvernul a adoptat un act normativ menit să echilibreze formele de sprijin acordate fermierilor din domeniul agriculturii ecologice în acest an, în sensul majorării cuantumului acordat micilor exploatații (0,3-5 ha), de la 450 la 540 euro per exploatație. „Față de anul trecut, sprijinul a crescut de la 4 milioane de euro la peste 7 milioane de euro. Este o creștere semnificativă, dar insuficientă, dacă ne raportăm la numărul de operatori din sistemul ecologic, astfel încât facem eforturi ca, de la an la an, să mărim aceste sume și să răspundem nevoilor pe care le au fermierii. În al doilea rând, s-au echilibrat formele de sprijin între diferitele tipuri de exploatații“, declara la acea dată ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Pentru noul ciclu financiar 2014-2020, subvenţia pe suprafaţă la culturile ecologice urmează să crească la 600 de euro/ ha.
Majoritatea producţiei merge la export
Din păcate, consumul de produse bio în România este încă destul de redus, în comparaţie cu celelalte ţări europene. Potrivit unui raport din 2010, vânzările totale de produse ecologice în România ajunseseră la aproximativ zece milioane de euro anual, ceea ce reprezintă sub unu la sută din piața de retail și foarte puțin față de cele 5-6 procente, cât este media europeană. Dar ultimele statistici publicate pe site-ul Asociaţiei Bio România indică vânzări de produse bio de 80 de milioane de euro pe an. Cert este că România exportă în proporţie de 90% produsele sale ecologice, de la miere la produse oleaginoase şi fructe, către ţări din Europa, acolo unde sunt procesate pentru a fi comercializate ca produs finit. Principalele destinaţii sunt Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi ţările nordice. Printre produsele româneşti ecologice, uleiul de rapiţă şi cel de floarea-soarelui sunt la mare căutare, în special în Germania şi Italia. Exporturile de produse bio din România au crescut în ultimii ani, depăşind 100 milioane de euro anual, dar potenţialul este imens.
Pe de altă parte, importul de produse ecologice a crescut anual, prin implicarea hipermarketurilor în distribuţia acestora. Astfel, dacă în anul 2007 valoarea importurilor era de circa cinci milioane de euro, în 2011 acestea au ajuns la circa 75 milioane euro şi se află în continuă creştere.
Adevărul este că România beneficiază de unul dintre cele mai fertile şi ecologice terenuri din Europa. Pe de altă parte, în întreaga ţară există încă aproximativ trei milioane de hectare de teren necultivat. De asemenea, există circa două milioane de ferme mici, de subzistenţă, pentru care conversia în ferme bio ar putea face din România unul dintre marii producători pe plan mondial.
Click pentru mărire
