Noul Program de Guvernare pentru perioada 2020-2024 menţionează că bugetul alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru susţinerea agriculturii ecologice se ridică la 550 de milioane de euro până în anul 2027. Estimările oficiale indică faptul că, în anul respectiv, 20% din suprafaţa agricolă a României va fi cultivată în sistem ecologic.

„Susţinerea agriculturii ecologice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, studiile demonstrând o reducere a amprentei de carbon/tonă de alimente produsă din agricultura ecologică faţă de agricultura convenţională datorită renunţării la îngrăşăminte chimice şi pesticide. În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent şi alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigurării sănătăţii consumatorilor. În contextul Pactului Ecologic European, agricultura ecologică reprezintă o importantă componentă a implementării prevederilor Strategiei ‘De la fermă la consumator’”, se precizează în program.

Cum vor fi sprijiniţi, mai exact, agricultorii?

Astfel, principalele măsuri vizează acordarea de sprijin financiar pentru suprafeţele cultivate în sistem ecologic care vizează o ţintă de 20% din suprafaţa agricolă a României în anul 2027, prin conversia pajiştilor preponderent din zonele montane şi colinare la sistemul ecologic, a suprafeţelor din zonele de agromediu şi din zonele cu constrângeri specifice şi naturale dar şi susţinerea investiţiilor în fermele ecologice care integrează funcţia de procesare, funcţia agropedagogică, funcţia agroturistică, precum şi alte scheme de calitate.

De asemenea, se are în vedere dezvoltarea unei eco-scheme pentru a preveni pierderile financiare în cazul împăduririi naturale a pajiştilor care nu sunt necesare comunităţii. Bugetul alocat este de 550 milioane de euro (FEADR).

În anul 2019, în România, doar 2,43% (395.500 ha) din suprafaţa agricolă utilizată a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu aproximativ 7% în UE 28. Din suprafaţa totală cultivată, ponderea cea mai mare o deţin cerealele, respectiv 32,07% urmate de culturile permanente păşuni şi fâneţe (24,33%) şi culturi industriale, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, numărul redus al unităţilor de procesare în sistem ecologic (191 în anul 2019), în condiţiile unei cereri în creştere a consumatorilor pentru produse care să corespundă orientării lor către o dietă cu un aport adecvat de elemente nutritive, „necesită stimularea investiţiilor în vederea obţinerii de produse calitative care să permită un stil de viaţă sănătos”.