Autorităţile susţin că acordarea subvenţiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida condiţiilor climatice extrem de capricioase din acest an.

Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras şi în acest an cele mai multe fonduri europene, fiind de altfel sectorul cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional.

Din păcate, pesta porcină africană, care s-a amplificat în partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic şi programele din acest domeniu, iar măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului, deşi au fost apreciate de unii, în aceeaşi măsură au fost dezaprobate de mulţi alţii.

România, în top 3 la producţia de cereale din UE

Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că România ocupă anul acesta locul 3 în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone. Cifrele Ministerului Agriculturii sunt însă uşor mai ponderate şi indică doar 30 de milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară reprezintă 12 milioane de tone.

La porumb boabe, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone în acest an.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupă poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de anul trecut şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.

 

Anul acesta a fost un an bun şi la cultura de viţă de vie, producţia de struguri de masă înregistrând un avans de 74,08% faţă de 2017, până la 83.000 tone, cu un randament de 9,4 tone/ha, iar cea de struguri pentru vin a crescut cu 13,3% în 2018 faţă de anul precedent, totalizând 1,155 milioane de tone. Media la hectar a fost în 2018 de 6,7 tone.

De altfel, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) estima la finele lunii octombrie că România a înregistrat o creştere cu 21% a producţiei de vin, până la 5,2 milioane de hectolitri, de la 4,3 milioane hectolitri în 2017.

„În România, cu o producţie de 5,2 milioane hectolitri, după patru ani de producţie la un nivel mediu, anul 2018 ar trebui să depăşească nivelul deja foarte ridicat din 2013”, arată OIV.

În anul 2013, România a obţinut o producţie de vin de 5,113 milioane hectolitri, după care au urmat trei ani în care producţia nu a depăşit 3,7 milioane de hectolitri.

Pe de altă parte, au fost şi culturi unde s-au înregistrat producţii mai mici anul acesta, raportat la 2017. Astfel, la orz şi orzoaică, producţia a fost în scădere cu 1,54%, recolta totală ajungând la 1,877 milioane de tone, cu un randament de 5,2 tone/ha; la rapiţă boabe pentru ulei – producţia obţinută este de 1,515 milioane de tone, în scădere cu 9,46% faţă de anul 2017, la un randament de 2,3 tone/ha; la sfecla de zahăr – 921.000 tone, un recul de 21,58% faţă de anul 2017 şi o medie de 40,6 tone/ha, iar la cartofii de toamnă producţia a fost de 2,4 milioane de tone (minus 10,03%), cu un randament de 16,7 tone/ha.

La începutul lunii decembrie, ministrul Agriculturii confirma recolta obţinută de România, la peste 30 de milioane de tone de cereale, în plus cu trei milioane de tone faţă de anul trecut, dar şi ocuparea primului loc la producţiile de porumb şi floarea soarelui din Uniunea Europeană.

„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul tării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Petre Daea pentru AGERPRES.

 

De altfel, încă din vara acestui an, ministrul susţinea că România „s-a fortificat din punct de vedere agricol” şi „nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat”, pentru că fermierii „s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.

„În acest an greu, fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a afirmat, la finele lunii august, şeful de la Agricultură.

În replică, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că declaraţiile ministrului Agriculturii privind producţiile record la grâu, porumb şi floarea-soarelui au determinat prăbuşirea preţului la cereale.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea soarelui cu 30-35%”, a precizat Baciu.

Mai mult, el a susţinut că fermierii au avut pagube în această vară, din cauza secetei din mai-iunie şi a ploilor abundente din iulie.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a afirmat preşedintele LAPAR, la jumătatea lunii septembrie.

Cum a fost anul agricol 2018 în opinia agricultorilor? Unul atipic şi dificil, notat doar cu nota 7.

 

„Anul agricol 2018 a fost un an atipic din toate punctele de vedere, nu putem spune că suntem pe deplin satisfăcuţi. România, ca întotdeauna, se trezeşte când alţii se culcă. România trebuia să facă notificare la Bruxelles când s-a produs fenomenul de secetă, în primăvară, lucru pe care alte ţări l-au făcut. De asemenea, şi seceta din august şi până în noiembrie trebuia notificată, pentru că este acel fond de criză din care s-au înfruptat alţii, dar noi nu. Iată, Polonia şi-a făcut temele la timp şi a luat 116 milioane de euro, Germania a luat 364 de milioane de euro şi exemplele pot continua cu Finlanda – 80 de milioane de euro. S-au împărţit nişte bani pe nişte realităţi, pentru că temele au fost făcute la timp. Fondul este acum blocat, chiar dacă ai mai vrea să faci ceva, nu poţi. LAPAR a cerut de foarte multe ori la MADR să ia măsuri. Specialiştii din minister chiar nu au văzut ce sa întâmplă?”, a comentat pe 12 decembrie şeful LAPAR.

Absorbţia fondurilor europene, în grafic

România înregistrează un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 de 43% cu cele 4 miliarde de euro plătite până în prezent beneficiarilor, iar ţinta pentru 2018 – de 1,2 miliarde de euro – a fost depăşită.

„Volumul total pe care îl vom încasa până la sfârşitul anului 2018 din PNDR este 1,2 miliarde de euro. Sunt bani siguri care vor intra în ţară pentru că fac obiectul cererilor de plată care au fost trimise către Bruxelles. Planul nostru pentru 2018 este să terminăm anul cu depăşirea procentului de 50% din anvelopa financiară pe care o avem la dispoziţie prin PNDR anvelopă care se cifrează la 8,1 miliarde de euro”, a precizat, la începutul lunii noiembrie, Alexandru Potor, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Potrivit acestuia, „în afara procentului foarte onorabil” spre care ne îndreptăm, de peste 50%, acest lucru va plasa România în topul absorbţiei la nivel european din punct de vedere al valorii nominale.

PNDR este programul cu cea mai mare absorbţie la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană, cu o rată de peste 40%, iar pentru anul viitor previzionăm o absorbţie de 55% din program, susţinea tot în luna noiembrie Camelia Iliescu, director în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – AM PNDR din Ministerul Agriculturii.

„Am ajuns la o rată de absorbţie din PNDR de 40,2%, asta în materie de plăţi, dar, dacă este să luăm în calcul şi acea prefinanţare de 325 milioane de euro, rata de absorbţie ajunge la 44,2%. Pentru anul viitor previzionăm un cuantum al plăţilor de circa un miliard de euro, ceea ce ar ridica absorbţia la peste 55% din program”, a precizat Camelia Iliescu.

Alocarea prin PNDR 2020 este de 9,46 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro contribuţia fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi 1,34 miliarde de euro din contribuţie naţională.

 

În cursul anului 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 12.197 de solicitări de finanţare pe PNDR 2020 în valoare de 1,36 miliarde de euro, din care au fost selectate 7.224 de proiecte, însumând peste 1 miliard de euro. Astfel, contractele de finanţare încheiate în acest an sunt în număr de  8.986, în valoare de aproximativ 1,17 miliarde de euro.

Datele AFIR arată că valoarea plăţilor efectuate prin intermediul PNDR 2020 la nivelul lui 2018 este de 1,35 miliarde de euro, însă pentru finalul acestui an mai este programată o solicitare de fonduri.

De la demararea PNDR 2020 şi până în prezent, AFIR a primit 55.830 solicitări de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 8,3 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finanţare 29.938 de cereri cu o valoare de 4,22 miliarde de euro.

AFIR a încheiat contracte de finanţare cu 50.881 de beneficiari ai Programului, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro, aici fiind incluse şi contracte de finanţare preluate prin procedura de tranziţie dintre programe, contracte ce însumează 432,7 milioane de euro. În acest context, valoarea plăţilor efectuate beneficiarilor depăşeşte 4 miliarde de euro până la mijlocul lunii decembrie, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene de 43%.

În ceea ce priveşte schemele de sprijin gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,76 miliarde de euro. Începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat Campania de plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2018, suma totală autorizată la plată până la 12 decembrie 2018 depăşind 1,403 miliarde euro, din care avansul reprezintă 1,062 miliarde euro.

 

La finele lunii noiembrie, şeful APIA, Adrian Pintea, declara la o dezbatere organizată la Chişinău că, în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale de peste 23 miliarde euro, rata anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşind 96%.

„În cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 23 de miliarde de euro. Rata medie anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşeşte 96%. În medie, la APIA se depun 900.000 de cereri în fiecare an, pentru o suprafaţă de peste 9,5 milioane hectare. Aceste cereri sunt prelucrate de colegii de la APIA. Şi fondurile sunt mari şi numărul de personal este pe măsură. În prezent, APIA are un personal de 4.800 de angajaţi”, a afirmat Pintea.

El a subliniat că în 2007 APIA derula mai puţin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, însă, odată cu implementarea noii politici agricole comune, după anul 2015, până în prezent fermierii beneficiază de peste 100 de scheme de plată, de forme de sprijin.

Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), un alt program aflat în ograda MADR, s-au atras fonduri europene, însă acestea sunt mult mai modeste. Datele furnizate de minister arată că plăţile către beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%) în 2018, iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

 Programe de sprijin derulate în anul 2018

Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor într-un an a debutat în anul 2017, dar a continuat şi în 2018.

În acest an s-au înscris în program 16.550 producători agricoli, dintre care pentru Ciclul I de producţie un număr de 10.946 beneficiari au fost plătiţi cu suma de 151,03 milioane de lei, echivalentul a 32,838 milioane de euro. Pentru Ciclul II de producţie au depus deconturi 4.768 beneficiari, din care pentru un număr de 4.760 au fost deja alimentate conturile direcţiilor agricole judeţene cu suma de 65,67 milioane de lei în vederea efectuării plăţilor către fermieri.

 

Acest program a prezentat un real interes în rândul fermierilor, în condiţiile în care numărul acestora a crescut în anul 2018 cu 7.688 faţă de anul 2017. Potrivit ministrului Agriculturii, peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri care au accesat programul de tomate sunt tineri sub 40 de ani, în timp ce 757 dintre aceştia „au renunţat la pribegie”. „Programul „Tomate” a dat vigoare satelor şi este unul reuşit”, spunea Daea.

Potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR, resursele financiare alocate în 2019 pentru continuarea programului de susţinere a tomatelor româneşti se ridică la 233,19 milioane de lei, reprezentând echivalentul sumei de 50 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte programul de susţinere a crescătorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs, program început de asemenea în 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri. Suma totală care va fi plătită până la finele anului se ridică la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lână livrată în centrele de colectare.

Campania „Alege oaia”, începută în noiembrie 2017 şi continuată cu succes şi în 2018, a avut ca rezultat creşterea consumul de carne de oaie cu 104%, susţine ministrul Agriculturii, dar şi încheierea unor parteneriate cu supermarketurile pentru livrarea cărnii şi produselor din carne de oaie.

„Statul nu a investit un leu în acest program (Alege oaia – n. r.). A investit însă preocupare, entuziasm, dăruire, determinare, într-un cuvânt: efort uman. Şi merită să investim indiferent cât efort facem şi indiferent unde ne vom deplasa. Vom fi în ţară peste tot acolo unde reuşim şi trebuie să reuşim, propunându-ne un obiectiv clar de promovare a consumului de produse agroalimentare realizate în România”, a spus Petre Daea, în aprilie, la lansarea parteneriatului între Kaufland România şi Cooperativa Agricolă „Ţara Mea” prin care urmau să fie disponibile la vânzare 12 produse din carne de oaie.

 

Toate cele trei federaţii de oieri din România şi 10 asociaţii au semnat parteneriatul cu Cooperativa „Ţara mea”, reprezentând 93% din producţia românească de carne de oaie. Cooperativa şi-a propus să livreze pe parcursul unui an carne de oaie în valoare de 9 milioane de euro.

Ministrul român al Agriculturii a profitat de orice ocazie, fie că era în ţară sau în afara ţării, de a face reclamă „calităţii produselor pe care le fac românii”, oferind deseori spre degustare omologilor săi şi nu numai mici, frigărui şi pastramă de oaie.

În ceea ce priveşte schema de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc, reprezentanţii MADR susţin că au fost livraţi deja 2014 purcei din aceste rase până la data de 14 decembrie 2018, în toată ţara, respectiv 506 purcei Bazna şi 1.508 purcei Mangaliţa, în valoare totală de 503.500 lei.

Bilanţul MADR în sectorul de irigaţii arată că în 2018 au fost deschise 29 şantiere la obiective de irigaţii, valoarea investiţiilor fiind de peste 661 milioane de lei, dar sunt şi alte 32 de amenajări de irigaţii unde se pregăteşte documentaţia pentru derularea procedurilor de implementare şi execuţie a lucrărilor.

Prin acordarea apei gratuite pe canale, suprafeţele contractate pentru irigat au crescut de la 349.788 hectare în 2016, la 635.169 ha anul trecut şi la 872.713 ha în 2018. De asemenea, au crescut şi suprafeţele irigate, de la 139.676 ha în anul 2016 la 620.963 ha în acest an. Programul vizează suportarea de către ANIF a costurilor aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) şi/sau federaţiilor de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (FOUAI).

Nu în ultimul rând a crescut interesul fermierilor în asocierea în organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI). Dacă în 2017 s-au constituit 24 OUAI, cu o suprafaţă de circa 51.700 ha, în 2018 numărul acestora a crescut la 52 OUAI, iar suprafaţa ajunge la 58.000 ha.

 Noi produse tradiţionale protejate în UE

 

În data de 17 decembrie, ministrul Petre Daea primeşte de la comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, certificatele de înregistrare în registrul Denumirilor de Origine Protejate (DOP) pentru vinul „Însurăţei” şi în cel al Indicaţiilor Geografice Protejate (IGP) pentru „Scrumbia de Dunăre afumată”.

Până la acea dată, România avea doar patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei cu IGP: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei şi unul cu DOP, respectiv Telemea de Ibăneşti.

Însă, la Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru alte trei produse în vederea dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sisteme de calitate, naţionale sau europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

 

La nivel naţional, MADR are numeroase produse alimentare înregistrate, dar pentru a le populariza şi a oferi siguranţă românilor că produsele sunt de calitate, AFIR a lansat în acest an, la INDAGRA, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC), o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte „drumul” către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii. CPAC cuprinde: lista cu toate produsele atestate, detalii despre produs, vizualizare pe hartă GPS a tuturor producătorilor de produse alimentare atestate (Tradiţional, DOP, IGP, STG, Reţetă Consacrată etc.), cu posibilitate de accesare şi contact direct din aplicaţie, căutare în lista de atestate a producătorilor după diverse criterii, citire QR Code de pe orice etichetă pentru aflare detalii produs.

Pesta Porcină Africană se extinde pe teritoriul ţării

România s-a confruntat în ultimul an cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial – pesta porcină africană – care a produs pagube serioase sectorului, a creat puternice convulsii în rândul crescătorilor de animale şi, evident, a devenit şi unul dintre cele mai abordate subiecte în spaţiul public.

Dacă anul trecut România a fost considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei, pentru că nu se confrunta cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi boala evolua deja în opt state din UE şi din jurul graniţelor ţării, în prezent pe teritoriul ţării sunt active 1.145 de focare în 301 de localităţi din 19 judeţe. Din acestea, 19 s-au consemnat în exploataţii comerciale, iar 558 la mistreţi.

Chiar dacă cei mai afectaţi de uciderea porcilor sunt micii fermieri, adică ţăranii care cresc pentru consumul propriu 2 – 3 capete în curtea proprie, majoritatea porcilor sacrificaţi se află în exploataţiile comerciale. Datele oficiale arată că, în total, au fost eliminaţi 364.212 de porci afectaţi de boală până la data de 28 decembrie.

La finele lunii iulie, şeful MADR cerea la Bruxelles sprijin financiar pentru combaterea bolii, susţinând că România este în război cu pesta porcină africană pe o suprafaţă de aproape 1.400 km la graniţa de răsărit a UE.

„România de-a lungul istoriei a dovedit şi poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar din nefericire a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 de km la graniţa de răsărit a Uniunii Europene”, spunea, la acea vreme, Petre Daea.

 

Tot în acea perioadă, din dorinţa de a explica situaţia gravă cu care se confrunta prima exploataţie comercială afectată de pesta porcină africană, Carniprod Tulcea, unde 45.000 de capete urmau să fie sacrificate, Petre Daea face o gafă monumentală, asociind incinerarea porcilor cu Holocaustul.

„Singura metodă este sacrificarea. Porcii toţi se incinerează (…), e o muncă extraordinară, acolo este ca la Auschwitz”, spunea Daea, la Antena 3, pe 24 iulie.

Deşi îşi cere scuze public 12 ore mai târziu, declarându-şi respectul pentru toţi membrii comunităţii evreieşti, dar şi faptul că în sufletul său „este foarte multă durere”, ministrului i se cere demisia din partea politicienilor din opoziţie, iar multe instituţii, inclusiv Ambasada Israelului, reacţionează dur la declaraţiile sale. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă că declaraţia ministrului Agriculturii reprezintă „o gafă” şi, deşi îşi exprimă convingerea că „nu a existat nici cea mai mică intenţie de a ofensa poporul evreu”, îi solicită acestuia să fie mai atent asupra modului în care se exprimă. Ce-i drept, au mai mai existat şi câteva voci venite din partea unor fermieri, timide, care au încercat să îl apere pe Daea.

În conferinţa semestrială de bilanţ de la MADR, organizată la finele lunii august, Petre Daea a afirmat că România va fi în stare să treacă peste acest moment greu în care se află din cauza pestei porcine africane, dacă nu sunt puse zilnic la îndoială procedurile şi nu se fac interpretări de tot felul, adăugând plastic că „pe unii nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar dacă cresc cumva în sondaje”.

Deşi despăgubirile pentru cei afectaţi de pestă s-au dat într-un ritm mult mai rapid decât alte ajutoare pentru a linişti populaţia – până la 28 decembrie fiind despăgubiţi 8.535 de proprietari cu 251,12 milioane de lei – în unele zone ţăranii au refuzat să îşi predea porcii pentru sacrificare, uneori conduşi chiar de liderul comunei. Un caz de notorietate este cel din localitatea Rusăneşti din judeţul Olt, unde, timp de trei zile, localnicii au protestat şi nu au permis accesul veterinarilor în gospodării, deşi se luase decizia sacrificării tuturor porcilor din localitate. Echipele de veterinari au fost însoţite de zeci de jandarmi şi poliţişti pentru a putea sacrifica porcii.

În ciuda acestor măsuri dure autorităţile au susţinut în mod repetat: creşterea porcului în gospodării nu va pieri, dar trebuie respectate regulile sanitar-veterinare. Ministrul Daea transmite constant populaţiei pe toate canalele media că nu există altă cale, deşi este dureroasă, decât sacrificarea porcilor în cazul PPA şi acordarea despăgubirilor.

 

Deşi extrem de nepopulară, autorităţile vorbesc mai pe faţă, mai pe ascuns, de iniţierea unei legi care să interzică creşterea porcilor în coteţe, însă o astfel de prevedere ar fi foarte greu de aplicat în condiţiile în care, pentru români, este tradiţională creşterea porcului în gospodării şi sacrificarea de Crăciun.

Potrivit datelor oficiale, 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România.

În data de 7 decembrie, ministrul Petre Daea şi premierul Viorica Dăcilă anunţă că România primeşte de la Comisia Europeană (CE) un grant în valoare de 34,27 milioane de euro pentru rambursarea a 75% din costurile de combatere a pestei porcine africane. Câteva zile mai târziu, ANSVSA confirmă că a intrat în posesia primei tranşe, de 10 milioane de euro, din acest grant.

 Legea privind vânzarea terenurilor agricole, încă nefinalizată

Legea privind vânzarea terenurilor agricole se modifică în Parlamentul României în aşa fel încât accesul să fie uşor şi direct pentru cumpărătorii români, spunea pe 16 octombrie, la TVR 1, ministrul Agriculturii, Petre Daea, deşi nu a putut spune cât teren agricol a fost vândut deja străinilor.

„Nu modific eu această lege. Parlamentul României modifică această lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politică pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este în aşa fel încât să aibă acces uşor fermierii români la terenul respectiv. O să vedeţi exact, concret, cum se va derula această lege. A trecut de Camera superioară. Accesul o să fie uşor, direct pentru cumpărătorii români. Această lege trebuie să răspundă şi unor condiţii externe, în condiţiile în care piaţa este liberă”, a spus şeful MADR.

 

Întrebat care mai este preţul unui hectar de teren agricol în România, Daea a răspuns: „Un hectar de teren costă de la 2.000 de euro la 60.000 de euro, depinde de zonă. Vă spune ministrul Daea”.

Ministrul Agriculturii, vizat în acest an de o moţiune simplă din partea opoziţiei

În septembrie 2018, liberalii depun în Parlament o moţiune simplă pe Agricultură intitulată „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea”, semnatarii acuzându-l pe ministru că este „incapabil” să se ridice la înălţimea funcţiei sale, gestionând dezastruos prevenţia, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane în România.

Liberalii afirmă că lipsa de acţiune şi viziune a ministrului Agriculturii a contribuit semnificativ la răspândirea fulgerătoare a epidemiei.

„Încă de la începutul mandatului, domnul ministru ne-a demonstrat că are o aplecare specială asupra metafizicii oii, iar declaraţiile sale sunt celebre: ‘Oaia este o statuie vie, oaia a descoperit înălţimile şi le-a înnobilat, lângă oaie găseşti o frunză, dar lângă frunză nu găseşti o oaie’. În acelaşi spirit, în ultima perioadă, se pare că domnia sa a identificat şi modul de pătrundere a virusului pestei porcine africane în România care ‘nu intră în ţară călare pe bicicletă sau cu paşaport’, precum şi vinovatul principal în această criză ca fiind ştiinţa. Nu mai putem asista la acest dezastru care se agravează pe zi ce trece! (…) În cei 2 ani de când a fost numit ministru al Agriculturii, domnul Daea a demonstrat că este incapabil să se ridice la înălţimea funcţiei sale. Românii nu mai au răbdare cu o astfel de abordare şi nu mai sunt dispuşi să îi acorde timp pentru îndreptare! Nu mai putem asista la acest dezastru continuu, care se adânceşte tot mai mult sub tutela ministrului Daea şi distruge agricultura românească!”, spun parlamentarii PNL la prezentarea moţiunii.

Daea se apară în stilul caracteristic şi susţine că ar fi o premieră mondială ca virusul pestei porcine să poată fi combătut printr-o moţiune simplă, menţionând că „nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar şi l-a pregătit şi l-a instalat în ţară”.

„Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar şi l-a pregătit şi l-a instalat în ţară. Sub nicio formă! În 2012, acest virus mătura Ucraina toată, acest virus era la 20 de km de România. Zâmbetul dvs. de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici în momentul interpretării situaţiei extrem de delicate, cum ne raportăm la o situaţie dată în România, cum ne raportăm într-un moment extrem de dificil pentru ţară”, le-a spus Daea parlamentarilor.

Ministrul a adăugat că această dispută nu ajută pe nimeni.

În timpul unei intervenţii, liberalul Nicolae Giugea l-a numit „berbec” pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, respectiv „berbecul care se pierde de turmă şi face întotdeauna deliciul televiziunilor”.

„Iulius Caesar Caligula şi-a pus calul senator, Petru Groza şi-a pus boul ministru, respectiv pe Zaroni, Liviu Dragnea a venit şi a numit la ministerul Agriculturii un berbec, dar nu berbecul începător, aşa cum zic ciobanii, sau, pe înţelesul tuturor, nu masculul alfa, ci a pus berbecul care se pierde de turmă şi face întotdeauna deliciul televiziunilor”, a declarat Giugea în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple pe Agricultură.

După această intervenţie, liderul deputaţilor PSD Daniel Suciu a cerut sancţionarea reprezentantului PNL.

Moţiunea simplă a liberalilor cade însă cu 150 de voturi „împotrivă”, 93 de voturi „pentru” şi 20 de abţineri, iar Petre Daea rămâne şi în 2019 la cârma Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.