Ministerul Agriculturii va organiza până în toamnă o licitaţie pentru stabilirea unor firme de consultanţă care vor efectua studii referitoare la stadiul în care se află agricultura din România şi care vor recomanda ulterior ce este prioritar pentru perioada 2014-2020.
"Este important să se facă filmul zilei, să ştim unde suntem şi unde vrem să ajungem în aceşti 25 ani (…) sunt teme mari pe care le avem în discuţie, una dintre ele fiind comasarea terenurilor. Acesta este un proces care trebuie demarat foarte rapid, deşi nu trebuie să uităm că în Germania a durat peste 50 de ani", a spus Achim Irimescu.
El a adăugat că la ora actuală,  avem ferme mari dotate cu tehnologie, cu tot ceea ce este necesar, dar şi foarte multe ferme mici şi mijlocii, care nu au tractoare sau utilaje pentru a-şi lucra terenurile. "O altă mare problemă ar fi realizarea filierelor, pentru că degeaba poţi produce marfă, dacă îţi rămâne în curte şi apar intermediarii şi specula", a mai spus Irimescu.

În ceea ce priveşte sectoarele cu potenţial real pentru România, Irimescu consideră că trebuie făcută o analiză a pieţii româneşti, dar şi a pieţii Uniunii Europene. "De exemplu, la nivel european există mare deficit de carne de vită, de carne de ovine, de fructe roşii precum zmeură, afine, mure, cireşe, căpşuni, iar aici preţurile sunt foarte bune. În extrasezon, la Bruxelles, se vinde un kilogram de zmeură cu 25 de euro, iar în sezon cu 12-14 euro. Cred că ar merita să dezvoltăm ferme de genul acesta în România".

Totodată, Uniunea Europeană este un mare importator de miere din China, iar România exportă în Uniunea Europeană, cam jumătate din cât produce anual, respectiv 20.000 de tone. "Aş încuraja foarte mult exportul de produse cu valoare adăugată mare din sectorul zootehnic, cu toate că România a devenit al cincilea exportator de cereale. Este păcat că exportăm cereale şi nu carne pentru că altul ar fi câştigul pentru producători. De exemplu, o tonă de cereale costă 170 de euro, în timp ce o tonă de carne de porc 1.500 de euro", a mai spus Irimescu.
Ajutor pentru fermieri tineri

"Ne gândim să propunem o altă modificare a programului şi să cerem o creştere până la 70.000 de euro pe fermă pentru instalarea tinerilor în mediul rural, dar asta numai după ce vom vedea ce bani mai sunt. Alte măsuri pe care le vizăm pentru stimularea tinerilor ar fi pensionarea timpurie şi renta viagera, o măsură care s-a aplicat o perioadă în România", a spus Irimescu.  
Acesta crede că ar fi important să se stabilească o piaţă funciară adevărată în România, pentru ca tinerii să fie în măsura să preia terenuri de la vârstnici, chiar şi prin cumpărare. "Cred că o altă măsură ar fi acordarea unor terenuri din partea statului, fără plata redevenţei. Consider că, dacă, nu vom lua măsuri concrete tinerii vor prefera să plece din ţară şi zonele rurale se vor depopula".

Nevoile satului românesc

Achim Irimescu crede că dezvoltarea infrastructurii este foarte importantă pentru zonele rurale. "Mai trebuie luate măsuri care permit stabilirea serviciilor, chiar dacă agricultura rămâne principala sursă de angajare a populaţiei în mediul rural. De exemplu, sunt importante meşteşugurile care nu mai există. Nu mai avem cizmari în mediul rural, confecţii artizanale reale, cu impact de piaţă sau mobilă din răchită. Cred că fiecare familie ar trebui să aibă stupi, pentru că apicultura este o activitate importantă pentru mediul rural", spune Irimescu.
Câţi bani europeni s-au cheltuit

"Din cei 34,5 de miliarde de euro alocaţi României în perioada 2007-2013 s-au cheltuit opt miliarde de euro, iar 7 miliarde de euro revin agriculturii. Nu sunt mulţumit pentru că la dezvoltare rurală am cheltuit doar 42% din 8,124 miliarde de euro şi suntem în al şaselea an, dar printre ultimii la nivel european, unde media Europei este de 50%, iar fruntaşii au plătit circa 60 % din sumă", a mai spus Irimescu.