România, care deține o treime din numărul total de exploatații din Uniunea Europeană, are o agricultură extrem de polarizată, din punctul de vedere al dimensiunii fermelor. Exploatațiile mici și foarte mici au o dimensiune medie de 1,6 hectare, față de 3,5hectare media europeană.
În schimb, exploatațiile mari din România au, în medie, 484,6 hectare, cu mult peste media europeană, de 270 de hectare, potrivit ultimelor date disponibile de la Institutul Național de Statistică.
În acest context, România a reușit, anul trecut, să devanseze principalele țări producătoare din Europa la producțiile de porumb și floarea-soarelui.
Producția record la porumb, de 18,35 milioane tone, care a plasat România pe primul loc între statele europene, a fost obținută de pe o suprafață de 2,3 milioane de hectare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În medie, 7,97 tone la hectar, în timp ce Franța, a doua clasată în topul european, a obținut o producție de 12,51 milioane tone pe o suprafață de 1,4 milioane hectare, adică în medie 8,93 tone la hectar. Germania, cu 3,3 milioane tone pe 0,4 milioane hectare, a obținut o producție medie la hectar apropiată de cea a Franței, de 8,25 tone.
Randamentele inferioare celor două țări clasate după România sunt influențate de fermele mici, care nu pot obține o productivitate ridicată. De remarcat că, din totalul exploatațiilor mici și foarte mici din Europa, aproape 40% sunt din România, conform datelor de la INS. Micii fermieri ar trebui să treacă de la „sămânța din porumbar” la folosirea soiurilor hibride, spun specialiștii, iar costurile ar justifica rezultatele obținute.
„Trebuie să treacă la hibrizi. Un sac de semințe costă 100 euro și se pot obține trei tone în plus. Este rentabil”, explică Lucian Buzdugan, director general Agricost. Buzdugan precizează că marii fermieri, care cultivă pe suprafețe ce depășesc 500 de hectare, folosesc, de câțiva ani, semințe hibride și tehnologii avansate, iar acestea au condus la randamente bune, cuprinse între 8 și 12 tone la hectar. „Potențialul de producție este, însă, mai mare, până la 20 de tone pe hectar, dacă terenurile sunt irigate”, a declarat Lucian Buzdugan, director general Agricost.
Datele INS arată că suprafața arabilă irigată este, în România, de 1,3% din total, în comparație cu Grecia care are 34,4%, Italia 24,3%, Bulgaria 2,6%, Ungaria 3,1%, din totalul suprafețelor agricole. Ministerul Agriculturii a demarat un program pentru creșterea suprafeței agricole irigată și speră ca, în următorii ani, să ajungă la două milioane de hectare irigate.