De asemenea, sindicaliştii din agricultură reclamă lipsa Contractului Colectiv de Muncă, un document care lipseşte cu desăvârşire în ultimii 5 ani pentru aceste sector, dar şi a reglementărilor din Legea Vânătorii, se arată într-un comunicat. 

"Federaţia Agrostar, cât şi Blocul Naţional Sindical au făcut nenumărate demersuri în vederea negocierii şi încheierii acestuia, numai că, din păcate, în sectorul agricol nu există patronat înfiinţat conform Legii 62/2011 republicată – Legea dialogului social. Prin lipsa contractului colectiv de muncă pe sectorul agricol sunt vătămate drepturile lucrătorilor din acest sector. De asemenea, lipsa contractului colectiv pe sector lasă descoperiţi şi angajatorii, deoarece mare parte nu mai au un document sectorial la care să se raporteze pe de o parte, iar pe de altă parte drepturi care sunt acordate lucrătorilor în acest moment nu mai au o bază legală. Este anormal ca în unul din cele mai mari sectoare economice din România lucrătorii să nu fie acoperiţi de un contract care să prevadă drepturi minime', a declarat secretarul general al Agrostar, Horaţiu Raicu, citat de Agerpres. 

În ceea ce priveşte Legea Vânătorii, reprezentanţii Agrostar consideră că legea în vigoare este la fel ca şi "în momentul în care Federaţia a scos în stradă 8.000 de crescători de ovine şi caprine la sfârşitul anului 2015". 

Potrivit Agrostar, Ordonanţa de Urgenţă dată de către Guvernul României şi-a încetat valabilitatea, iar crescătorii de animale vor fi nevoiţi să iasă din nou în stradă să ceară modificarea acestei legi, întrucât nu vor mai putea păşuna începând din toamnă. De asemenea, Agrostar afirmă că aceşti crescători de animale primesc subvenţie cu mult mai mică decât ceilalţi crescători din Uniunea Europeană, au probleme cu vânzarea animalelor, din cauza preţului derizoriu, îşi vând laptele la un preţ de nimic, nu au unde să îşi vândă lâna, etc. 

Totodată, Agrostar atrage atenţia asupra subfinanţării sectorului agricol în ansamblul său, lipsei de predictibilitate fiscală, cât şi întârzierii de la an la an la acordarea subvenţiilor în sectorul agricol. 

"Întârzierea la plata subvenţiilor care trebuiau acordate în anul 2015, dar şi întârzierea celor care trebuiau plătite în anul 2016, nu au făcut altceva decât să decapitalizeze agricultorii, deoarece parte din aceştia şi-au luat credite de la bănci pe baza adeverinţei eliberate de către APIA, culmea tot de către stat, iar cum sunt somaţi de bănci să ramburseze creditele care, culmea au fost acordate în cuantum egal cu subvenţia minus comisionul pe care agricultorul îl plăteşte. Practic, prin această găselniţă de a emite o adeverinţă cu care te duci la bancă ca să îţi iei 'subvenţia', deci dreptul tău pentru că lucrezi pământul sau creşti animale, mai plăteşti şi comisioane tot băncii. Mai mult, în acest an, ca urmare a întârzierii la plata subvenţiilor, agricultorii plătesc statului dobânzi şi penalităţi la plata impozitelor şi taxelor locale deoarece nu au avut sumele necesare pentru a-şi achita debitele aşteptând plata subvenţiilor, din care o parte au venit cu foarte mare întârziere, iar o parte nu se ştie 'exact' când se vor plăti', afirmă Horaţiu Raicu, potrivit Agerpres. 

În opinia reprezentanţilor Agrostar, agricultura se confruntă şi cu lipsa stimulentelor acordate de stat, aşa numitele subvenţii indirecte, stimulente de natură să încurajeze producţia şi să creeze locuri de muncă. 

"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în ultimii ani nu a făcut altceva decât să administreze sumele de bani venite de la Uniunea Europeană cu titlu de subvenţii, să plătească de la bugetul de stat subvenţiile angajate de România. Practic, s-a transformat într-o agenţie de plăţi, culmea plătită tot de către agricultori. Ministerul Agriculturii uită faptul că se ocupă şi de dezvoltarea rurală, mediul rural aflându-se într-o sărăcie cruntă, cu o populaţie decimată şi îmbătrânită. Nu se înţelege că pentru a dezvolta mediul rural trebuie să capitalizezi fermierii, trebuie să creezi premisele producţiei, dar şi comercializării asupra căreia nu s-a aplecat nimeni, fermierii fiind lăsaţi la mâna intermediarilor, care câştigă de 10 ori mai mult decât un agricultor', susţine secretarul general al Federaţiei. 

Nu în ultimul rând, sindicaliştii reclamă lipsa de viziune în ceea ce priveşte cercetarea agricolă şi faptul că, din cauza subfinanţării acesteia, în prezent sunt lucrători care au salariul brut de încadrare sub salariul minim pe economie întrucât sunt plătiţi conform Legii unice de salarizare. 

"Considerăm că este anormal ca aceştia să fie plătiţi sub valoarea pe care o reprezintă. Nu s-a înţeles faptul că agricultură performantă nu se poate face fără o cercetare performantă, dar ca acesta să existe trebuie finanţată", arată Agrostar. 

Federaţia Agrostar este afiliată la Blocul Naţional Sindical (BNS).