Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană își exprimă îngrijorarea față de propunerea Ministerului Agriculturii de a plafona adaosul comercial la produsele agroalimentare. AHK România avertizează asupra riscurilor pe care această măsură le implică pentru întregul lanț valoric și economia națională.
Recenta inițiativă a Ministerului Agriculturii de a introduce plafonarea adaosului comercial pentru produsele agroalimentare a generat reacții vehemente din partea membrilor AHK România. Aceștia subliniază că această măsură ar putea destabiliza sectorul agricol și ar afecta grav relațiile comerciale, atrăgând atenția asupra implicațiilor negative pe care le va avea asupra consumatorilor și investitorilor.
Îngrijorările AHK România față de plafonarea adaosului comercial
Membrii AHK România, care activează în domeniile agriculturii și retailului, și-au exprimat profundă îngrijorare față de propunerea recentă a Ministerului Agriculturii.
Aceștia subliniază că plafonarea adaosului comercial la produsele agricole, dar și la îngrășăminte, furaje și pesticide, ar putea destabiliza întregul lanț valoric agroalimentar. Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, dată publicității vineri, ei au menționat că această măsură riscă să contravină principiilor constituționale care garantează o economie de piață liberă.
„Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali și viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor”, a declarat președintele AHK România, Andreas Lier.
Această afirmație evidențiază temerile comunității de afaceri germane referitoare la impactul pe termen lung asupra climatului investițional din România.
Efectele asupra lanțului de aprovizionare
AHK România a subliniat că reglementările stricte privind stabilirea prețurilor vor afecta în mod direct lanțurile de aprovizionare. Aceasta va face dificilă menținerea nivelului stocurilor conform noilor restricții, ceea ce va genera penurii de bunuri esențiale pe piață.
„Obligaţia pentru comercianţii cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianţilor cu amănuntul ignoră economia de piaţă liberă, respectiv cererea şi oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele.
O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a preţurilor pe piaţă, ci la ineficienţa operaţiunilor şi chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvenţa, imposibilitatea de plata a producătorilor şi, în final, pierderea multor locuri de muncă”, au explicat aceștia.
Se consideră că această intervenție în activitatea comercianților ignoră principiile economiei de piață, iar măsurile impuse ar putea duce la ineficiență operațională.
În plus, comercianții ar putea avea dificultăți în a menține fluxurile de numerar, ceea ce ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară. Această situație ar putea, de asemenea, să ducă la pierderea locurilor de muncă în sector.
Risc de agravare a risipei alimentare
În contextul propunerii de plafonare a adaosului comercial, AHK România avertizează că se va agrava risipa alimentară. Aceasta se referă la cantitățile de produse care vor fi comandate forțat, fără a exista o cerere corespunzătoare din partea consumatorilor.
„În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine”, a adăugat Sebastian Metz, director general AHK România.
Comunitatea de afaceri din Germania se arată preocupată de intenția Guvernului de a interveni în structura prețurilor, un aspect fundamental al politicii comerciale. Aceștia afirmă că stabilirea prețurilor ar trebui să fie dictată de întreprinderi, bazată pe cererea de pe piață, costurile de producție și dinamicile concurenței.
Implicații legate de birocrație și eficiență
Proiectul de ordonanță preconizat aduce cu sine o cerință de documentație extinsă, menită să demonstreze respectarea limitelor marjei de profit. AHK România consideră că acest lucru va crea un nivel de birocrație suplimentar, împovărând eficiența operațiunilor din cadrul lanțului de aprovizionare.
„Proiectul de ordonanţă subminează capacitatea întreprinderilor de a funcţiona flexibil şi receptiv într-un mediu de piaţă în schimbare rapidă. În astfel de circumstanţe, cel mai probabil, companiile îşi vor limita sau îşi vor opri activităţile curente sau viitoare. Proiectul ordonanţei va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanţului de aprovizionare cu alimente, creând un haos şi daune în lanţul valoric agroalimentar”, declară aceştia.
Mai mult, operatorii economici din sectorul alimentar reprezintă printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României.
Așadar, afectarea eficienței acestor companii va influența nu doar piața muncii, ci și colectarea taxelor.
„Acest lucru se va întâmpla cu siguranţă în vremuri dificile în care România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ridicând în acest sens îngrijorări suplimentare legate de lipsa unor surse alternative pentru acoperirea acestui deficit. Îndemnăm Guvernul să renunţe la acest proiect de ordonanţă, pentru a evita astfel de efecte periculoase în cascadă, generate de o deteriorare a lanţului agroalimentar şi orice fel de deviere de la regulile comerciale în UE. „, au declarat aceștia, subliniind gravitatea situației.
Dialogul necesar cu autoritățile
AHK România a cerut Guvernului să renunțe la proiectul de ordonanță, avertizând asupra riscurilor generate de deteriorarea lanțului agroalimentar și de devierea de la regulile comerciale ale Uniunii Europene.
„Credem că o abordare colaborativă este esenţială. În calitate de reprezentanţi ai sectorului agricol şi de retail din Germania, invităm Guvernul, prin domnul prim-ministru, să se angajeze într-un dialog deschis cu reprezentanţii comunităţii de afaceri germane pentru a explora soluţii alternative care să conducă la sustenabilitatea afacerilor în slujba românilor”, au subliniat reprezentanții sectorului agricol și de retail din Germania.
Aceștia au solicitat un dialog deschis cu autoritățile pentru a identifica soluții alternative care să promoveze sustenabilitatea afacerilor.