Un nou acord între Cipru şi creditorii săi internaţionali îi va forţa pe titularii unor conturi mai mari de 100.000 de euro în cele mai importante două bănci ale ţării - Bank of Cyprus şi Cyprus Popular Bank - să sufere nişte pierderi situate între 40 şi 80 la sută din valoarea depozitelor lor. S-ar putea repeta situaţia din Cipru şi în România?
Răspunsul la întrebarea de mai sus este un mare NU. Este aproape imposibil ca o mare bancă din ţara noastră, reglementată în România, să treacă prin ce trece Bank of Cyprus în prezent, deoarece în ţara noastră liniile de finanţare şi indicatorii de solvabilitate ai băncilor de pe plan local sunt monitorizaţi la minut.
Iar cel mai important este că sistemul bancar din România are cea mai mică pondere în PIB din UE, sub 63%, ceea ce îl face mult mai uşor de administrat în caz de turbulenţe, pe când în Cipru era imposibil de salvat în întregime, întrucât era de peste 7 ori mai mare decât economia.
Poate că şi la nivelul acesta exagerat sistemul bancar din Cipru ar fi putut fi salvat dacă bancherii nu ar fi avut plasat mare parte din lichidităţi în bonduri greceşti, iar acum peste 70% din aceşti bani nu mai există, întrucât Grecia nu și-a mai putut susține obligațiile față de creditori.
În plus, toate băncile de la noi au cei mai buni indicatori de solvabilitate din întreaga Uniune Europeană – peste 14%. Limita în UE trebuie să ajungă la minimum 10%, conform Basel III, în prezent fiind de minimum 8%. De îndată cum aceşti indicatori s-ar apropia de 12%, Banca Naţională a României ar interveni şi le-ar solicita capital pentru completare sau să îşi reducă bilanţul (să vândă din active).
Dacă situaţia băncii nu se îmbunătăţeşte, atunci BNR se obligă să găsească cumpărător pentru bancă în piaţă. Altfel, activele vor fi confiscate şi preluate de Banca Punte, special creată pentru astfel de situaţii, instituţia fiind subordonată Fondului de Garantare a Depozitelor (FGDB). Fondul de Garantare va decide cât va ţine în administrare banca, în funcţie de cum va găsi un cumpărător şi ce venituri i-ar aduce.
În ceea ce priveşte Bank of Cyprus din România, instituţia este reglementată şi supravegheată de autorităţile din Cipru şi ar putea să nu facă obiectul preluării şi intervenţiei băncii punte. Decizia de vânzare a activelor Bank of Cyprus aparţine exclusiv guvernului cipriot.
Nici măcar Marfin Bank, care este supravegheată de BNR şi deţinută de Laiki (Cyprus Popular Bank), care s-a închis, nu ar ajunge să atragă intervenţia băncii punte, pentru că este o bancă foarte mică, iar pentru ea s-ar găsi repede un cumpărător. În cazul Marfin Bank, care chiar dacă este reglementată local şi are solvabilitate bună, va trebui vândută în cele din urmă, pentru că acţionarul Laiki a fost închis şi deci nu îşi va mai putea susţine subsidiara locală.
Sucursala din România a Bank of Cyprus a anunţat, luni, că Banca Centrală a Ciprului (BCC) a decis suspendarea temporară, pentru o săptămână, a operaţiunilor din România ale Bank of Cyprus, în această perioadă rămânând funcţionale doar bancomatele băncii, de la care se pot retrage doar 300 euro/zi.
Cum sunt garantate depozitele de la băncile din România
Cu excepția sucursalelor băncilor străine – Bank of Cyprus, ING Bank, Citibank, Banca Italo Romena, BNP Paribas Fortis, Blom Bank, Caixabank, Montepio Credito și TBI Bank EAD Sofia -, ale căror active sunt garantate în țările de origine, toate celelalte depozite din România sunt garantate de FGDB.
Potrivit datelor FGDB, la finele lui 2012, 99,9% dintre depozitele persoanelor fizice la băncile din România erau garantate în limita a 100.000 euro, mai exact 14,735 milioane depozite, dintr-un total de 14,752 milioane. Doar 16.482 depozite nu intrau în schema de garantare, fiind mai mari de 100.000 euro. Dintre depozitele firmelor, 930.000 de depozite sunt garantate, în vreme ce 11.780 nu sunt garantate.
Dacă ne raportăm la valoarea depozitelor deținute de populație la finele lui 2012, atunci depozite de 98,736 miliarde lei sunt total garantate, în vreme ce depozitele negarantate reprezintă 16,26 miliarde lei.
În cazul persoanelor juridice, intra în schema de garantare depozitele microîntreprinderilor și ale firmelor mici. Astfel, depozitele persoanelor juridice care intră în schema de garantare se cifrează la 13,53 miliarde lei, iar cele negaratate, la 22,39 miliarde lei.
Astfel, în vreme ce la băncile supravegheate în România sunt deschise circa 15,76 milioane depozite, din care 15,66 milioane sunt garantate, la sucursalele bancare din România sunt deschise 842.700 depozite, acestea fiind garantate în țările de origine ale băncilor-mamă.