La data aderării la Uniunea Europeană, România şi-a luat angajamentul de a reduce cu 50% numărul de victime ale accidentelor rutiere până în 2010 faţă de valorile înregistrate în anul 2001, însă numărul acestora a crescut anual, proporţional cu creşterea constantă a parcului auto şi a mobilităţii acestuia, în condiţiile unei infrastructuri învechite.
Numărul de victime în perioada 2001-2008 a crescut cu 25%, ceea ce plasează România pe penultimul loc în clasamentul european. Uniunea Europeană şi-a propus ca în perioada 2001-2010 să reducă cu 50% numărul victimelor, însă rezultatele obţinute au fost de numai 36%.
Având în vedere datele menţionate mai sus, UE şi-a propus ca în perioada 2011-2020 să reducă numărul victimelor cu 50%, obiectiv impus şi României.
Astfel, Guvernul a lansat în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră, document care urmează să fie aprobat în perioada următoare.
În nota de fundamentare al actului normativ se menţionează că “în momentul actual, estimarea pierderilor economice şi sociale datorate accidentelor rutiere indică o valoare de 1,5% din PIB”.
Conform unui raport al Băncii Mondiale, realizat în anul 1997, referitor la al Doilea Proiect de Reabilitare a Drumurilor, preţul plătit în cazul pierderii unei vieţi omeneşti victimă a unui accident rutier a fost estimat la 130.000 de dolari. În cazul unei răniri grave preţul plătit a fost estimat la 13.000 de dolari, iar în cazul unei răniri uşoare la 1.000 de dolari.
Câteva date statistice care ar trebui să te pună pe gânduri
Conform datelor monitorizate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin structurile sale specializate, în anul 2009 nici jumătate din conducătorii auto nu purtau centura de siguranţa pe drumurile naţionale şi europene. Gradul de utilizare a centurii de siguranţă a fost în scădere în 2009 faţă de 2008, atunci când acest indicator era de 56%. Totuşi se poate observa o creştere în ceea ce priveşte utilizarea centurii de siguranţă pe autostrăzi, atât în caul şoferilor, cât şi în cazul pasagerilor de pe scaunul din faţă.
În 2009 a scăzut şi gradul de utilizare a luminilor de întâlnire pe timp de zi pe drumurile naţionale şi europene, o îmbunătăţire fiind înregistrată doar pe autostrăzi. Mai conştienţi au fost şi motocicliştii, gradul de utilizare a căştilor crescând de la 90% la 93%, iar cel al pasagerilor de la 56% la 71%.
“Analizând distribuţia accidentelor grave de circulaţie în funcţie de vârsta persoanei vinovate de producerea accidentului, s-a constatat că, în cazul unei treimi dintre accidentele grave, ca şi dintre victimele acestora, responsabili au fost conducătorii auto tineri (18-25 de ani). Ponderea celor vinovaţi de producerea unor accidente rutiere grave este tot mai redusă pe măsura ce vârsta conducătorilor creştere. Astfel, dacă 21% dintre accidentele grave au fost comise de şoferi cu vârsta ântre 31 şi 40 de ani, şoferii de peste 60 de ani au fost vinovaţi de producerea a numai 15% dintre accidentele grave de circulaţie ”, se arată în document.
Ce prevede Programul Naţional de Acţiuni Prioritare
Obiective strategice pe scurt:
- Înfiinţarea Comisiilor Judeţene de Siguranţă Rutieră în cadrul Instituţiei Prefectului
- Crearea de instanţe specializate în domeniul circulaţiei rutiere
- Revizuirea programul de educaţie rutieră în sistemul de învăţământ pre-universitar şi promovarea planurilor de mobilitate şcolară pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal
- Sprijinirea campaniilor de promovare a transportului public şi a celui alternativ – mersul pe jos sau cu bicicleta- de stimulare a folosirii raţionale a autovehiculelor personale şi de promovare a car-sharing-ului (folosirea în comun a autovehiculelor) sau a campaniilor iniţiate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
- Îmbunătăţirea evaluării psihologice a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere auto
- Îmbunătăţirea sistemului de criterii pentru examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere
- Îmbunătăţirea capacităţii de supraghevere şi a legii prin intermediul sistemelor de supraveghere video
- Creşterea gradului de încasare a amenzilor contravenţionale şi scăderea costurilor administrative de procesare a contravenţiilor
- Stimularea şi promovarea transportului public şi a celui nemotorizat şi respectiv descurajarea transportului motorizat individual
- Introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere
- ARR (Autorităţii Rutiere Române) îi revine sarcina să calculeze noi indicatori, respectiv: costul social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate, costul social mediu al unui accident grav, clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente
UPDATE
Conform sursei citate, autorităţile vor să iniţieze şi să finanţeze programe complexe de reabilitare pentru şoferii cu abateri repetate, cu permis suspendat sau anulat: “Aceste programe vor fi voluntare sau obligatorii şi se vor baza pe faptul că încălcările repetate ale legislaţiei rutiere nu sunt cauzate de recunoaşterea regulilor, cât de atitudinile conducătorilor auto”.
Totodată, se are în vedere creşterea calităţii pregătirii teoretice (prin intoducerea suplimentară a altor module) şi instruirii practice oferite de şcolile de conducători auto (creşterea numărului de ore de conducere în traseu şi în poligon).
Mai mult, ar putea fi create centre de pilotaj pentru cei care au obţinut permisul de conducere. “Este posibilă crearea condiţiilor pentru apariţia de centre de formare şi de testare pentru conducere sigură care să cuprindă poligoane unde să se poate desfăşura probe de control al derapajului, al acvaplanării, de frânare în curbă şi simalarea impactului, răsturnării, a reacţiei şi simularea traficului”, se precizează în programul de priorităţi.
Se va putea conduce pe drumurile publice şi fără permis, dar cu însoţitor
Modelul din Italia sau din alte state europene ar putea fi introdus şi la noi. Mai exact, înaintea obţinerii permisului de conducere pentru prima dată, persoana în cauză va putea circula pe anumite drumuri publice, dar supravegheat de un însoţitor.
“Acest drept urmează a fi dobândit în urma efectuării instruirii şi a unei testări efectuate de autorităţile competente şi va permite conducerea pe drumurile publice a anumitor vehicule, cel puţin în următoarele condiţii cumulative: conducerea va avea loc în prezenţa unui însoţitor cu experienţă, deţinător al permisului de conducere corespunzător categoriei de vehicul condus şi care va răspunde juridic solidar cu conducătorul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul; conducerea se va efectua numai pe anumite drumuri publice şi în anumite intervale orare”, se precizează în sursa citată.
O altă măsură prevede introducerea permisului de conducere pentru mopede. Totodată, persoanele care nu au absolvit învăţământul minim obligatoriu (8 clase) nu vor putea permisul de conducere.
Cum se va schimba legislaţia rutieră:
Pentru stoparea agresivităţii rutiere, autorităţile vor să aducă modificări OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Principalele aspecte sunt următoarele:
- interzicerea folosirii dispozitivelor de detectare a aparatelor radar
- introducerea unor prevederi legislative privind utilitzarea dispozitivului alcolock
- creşterea gradului de intrasigenţă a legii în ceea ce priveşte conducerea vehiculelor care circulă cu viteză mai mare decât viteza legală, prin creşterea graduală, în funcţie de cuantumul vitezei, a duratei de suspendare a permisului şi a cuantumului amenzii
- interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepţia drumurilor comunale, pentru care este obligatoriu să existe avizul autorităţilor administraţiei publice locale