Cu toţii avem relaţii complicate cu banii, de care adesea nu suntem nici măcar conştienţi. Deşi majoritatea oamenilor ar răspunde că pentru ei banii nu contează într-o relaţie, studii efectuate în Statele Unite arată că banii reprezintă motivul numărul unu de divorţ în primii ani ai căsniciei şi al doilea cel mai  frecvent motiv de ceartă în cupluri, după cele legate de gelozie. 3 din 4 americani declară că banii sunt principala sursă de stres în viaţa lor, mulţi dintre aceştia neavând probleme financiare reale. 

În timp ce unii oamenii sunt dispuşi să facă compromisuri şi eforturi de neimaginat pentru bani şi alţii îi iau ca pe un dat al vieţii şi nu pun nici un preţ pe ei, majoritatea oamenilor se zbat într-un echilibru precar între venituri şi cheltuieli. Psihologia financiară studiază relaţiile oamenilor cu banii şi diversele forme de patologie care apar în aceste situaţii, multe dintre ele constituind explicaţia actualei crize economice globale. Conform unor cercetători în domeniu precum Brad Klontz şi Ted Klontz, autorii recent lansatului volum de studii „Mind over Money: Overcoming Financiar Disorders That Threaten Our Financiar Health”, toate dezastrele financiare din ultimii doi ani – falimente, şomaj, oameni în imposibilitate de plată, etc. – au fost cauzate de tulburări psihice legate de relaţia cu banii. 

„Tulburările psihice de ordin financiar sunt tipare persistente de comportament autodistructiv în organizarea propriilor finanţe. Acestea apar din cauza percepţiei greşite asupra banilor şi a convingerilor eronate pe care le dezvoltăm din primele noastre experienţe economice. Pierderile financiare sunt evenimente dureroase şi adesea tulburătoare şi dramatice în viaţa de zi cu zi a oamenilor, iar primele experienţe marchează comportamentul financiar al adultului”, explică Ted Klontz, autorul studiului care împarte aceste tulburări în trei categorii: tulburări legate de evitarea banilor şi în general a problemelor financiare, tulburări legate de adorarea banilor şi tulburări financiare care se manifestă în relaţie cu ceilalţi oameni. 

Patologia financiară

Zgârciţii, cum sunt numiţi în popor oamenii care suferă de tulburări de posesivitate în relaţie cu banii, au un simt exagerat al proprietăţii şi probleme în asumarea riscurilor şi au tendinţa să cheluiască mult mai puţin decât îşi permit sau decât au nevoie, trăind la limita subzistenţei cu conturile pline şi economii suficiente pentru o viaţă. Ei trăiesc o permanentă angoasă că li se împuţinează venitul, simt durere psihologică intensă de fiecare dată când trebuie să cedeze bani şi sunt în general suspicioşi cu cei din jur că încearcă să profite de ei.

Iresponsabilii sunt oamenii cărora banii „le scapă printre degete” şi care în general nu ştiu să estimeze cheltuielile pe termen lung şi nici să-şi gestioneze bugetul raţional, acţionând impulsiv şi adesea compulsiv în achiziţii. Vi s-a întâmplat vreodată să estimaţi că v-a rămas o anumită sumă de bani pe card şi chitanţa de la bancomat să arate o cifră de două ori mai mică decât cea estimată? Suferiţi, într-un oarecare stadiu, de această tulburare.

„Întotdeauna este vorba de semnificaţia pe care o dai banului, care a apărut destul de recent în istoria civilizaţiei şi a avut un succes uriaş datorită imensei sale versatilităţi şi convertibilităţi, şi poate simboliza orice. Banii se pot transforma în tot ce doreşti. Cea mai frecventă formă de patologie financiară este avariţia, cei care mor de foame cu banii în casă. Achiziţiile iraţionale sunt în general asociate cu o problemă de imagine şi recunoaştere. La celălat capăt e „banul care arde”, adică acele persoane care simt obligaţia interioară să cheltuiască toţi banii pe care ţi au la un moment dat. Ei percep banii ca pe un pericol care trebuie îndepărtat cât mai curând”, explică psihologul Alfred Dumitrescu pentru capital.ro. 

Atracţia şi repulsia faţă de bani

Faza de negare (denial) financiară e prezentă la pacienţii care au tendinţa de a evita să se gândească sau să vorbească despre probleme legate de bani, indiferent dacă e vorba doar să deschidă plicurile cu facturi sau să împartă o notă de plată la restaurant. Din aceeaşi categorie fac parte subiecţii care refuză să rezolve orice problemă legată de bani. Ei simt vinovăţie în asociere cu banii, şi au în general o imagine proastă de sine.

Tulburările care derivă din adorarea banilor sunt cele mai numeroase şi diverse, multe dintre acestea necesitând ani de terapie pentru a fi depăşite. Fie că vorbim de pacienţi împătimiţi ai jocurilor de noroc, de angajaţi care mor, la propriu, în birou de surmenare sau shop-aholici compulsivi, toţi au în comun o obsesie pentru bani, care în cazul lor reprezintă scopul suprem în viaţă şi întregul lor organism participă activ: sunt pacienţi care se simt excitaţi sexual când primesc sume mari de bani, alţii care au o relaţie cu banii bazată pe adrenalină, alţii suferă de forme de dependeţă şi fac atacuri de anxietate dacă rămân din întîmplare fără nici un ban, etc. 

Între client şi pacient

„Trăim vremuri periculoase, şi când oamenii vin la noi să ceară ajutor în relaţia lor cu banii, se dovedeşte că problemele nu se opresc la facturi şi credite iraţionale, ci merg mult mai adânc în istoria familiei şi tiparele de comportament generale”, explică Brad Klontz într-un interviu pentru New York Times. Autorul studiului şi-a deschis un centru de terapie specializat pe acest tip de probleme în care sunt incluse şi dependenţele de jocuri de noroc sau alte deviaţii din zonă. Tratamentul costă 2.650 de dolari şi constă în şase zile de terapie de grup, consiliere financiară şi psihologică. Spre deosebire de consilierii financiari, psihologii care tratează aceste dezordini comportamentale au o abordare holistică şi caută atât sursa problemei cât şi rezolvarea ei în psihologia fiecărui pacient.

Felul în care te raportezi la bani în relaţie cu ceilalţi poate de asemenea dezvolta comportamente patologice de tipul minciunilor legate de preţ şi achiziţi din bugetul comun al familiei („infidelitatea financiară” şi „incestul financiar”), mulţi dintre pacienţii doctorului Klontz mărturisind că au împrumuturi bancare uriaşe de care partenerii nu ştiu. Generozitatea patologică nu are de fapt nimic în comun cu generozitatea, dar pacientul este incapabil să refuze o cerere de bani sau împrumut, adesea sacrificându-şi propriul confort financiar în favoarea altora şi, culmea, împotriva propriei lor voinţe. Cel mai comun exemplu în acest sens sunt părinţii care îşi întreţin copii până la vârste înaintate, studiile arătând că aceştia dezvoltă la rândul lor comportamente deviante în relaţie cu banii, nefiind niciodată capabili să trăiască doar din propriile câştiguri. 

„Împuternicirea financiară de către părinţi sau de către rude mai bogate a devenit ceva obişnuit într-o economie în cădere, dar acest fenomen se bazează pe sentimente de vinovăţie să sfârşeşte în frustrare şi ostilitate latentă”, subliniază Brad Klontz, convins că oricine suferă de acest tip de tulburări le poate depăşi dacă identifică experienţele care le-au determinat tiparele comportamentale, înlătură ideile preconcepute şi aplică în mod conştient formule comportamentale sănătoase (de exemplu, să menţină o rată de datorii rezonabilă, să aibă un plan de economii activ, să-şi monitorizeze cheltuielile, etc.), iar această redresare îi va restabili nu doar financiar, ci şi psihic.