Comentariile făcute de Agenţia cu sediul la Paris în privinţa tendinţelor în domeniul energiei şi-au atras repetate critici din interiorul și exteriorul grupului, în privinţa strategiei saudite potrivit căreia menținerea robinetului deschis ar face presiuni asupra marilor rivali, cum ar fi Statele Unite ale Americii.
Membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, inclusiv Venezuela, Iran și Algeria sunt prinşi pe picior greşit de scăderea prețurilor petrolului și au agitat perspectiva reducerii cotelor de producție, pentru a împinge înapoi cotele de preţuri.
Abordarea are un efect: producția din SUA a scăzut în ultimele luni, lovită greu de prețurile petrolului, care au scăzut cu mai mult de 50 de dolari pe baril.
Dar are totuşi un cost. Multe bănci de investiții mari și companii petroliere estimează prețurile petrolului la aproximativ 60 de dolari barilul în 2016 – mult mai mici decât este necesar pentru a echilibra bugetul unor țări producătoare de petrol, inclusiv Arabia Saudită. Aceste evoluţii au loc, de asemenea, în timp ce unele companii petroliere naţionale din Orientul Mijlociu întârzie implementarea proiectelor pentru a economisi bani.
Agenţia Internaţională pentru Energie a spus că "o prelungire a strategiei de producție OPEC în favoarea asigurării unei ponderi mai mari a mixului de pe piața petrolului" ar putea, printre alți factori, să mențină prețul de referință Brent în jurul valorii de 50 de dolari pe baril până la sfârșitul deceniului. Veniturile în urma exportului de petrol OPEC ar fi cu 25% mai mici la aceste prețuri decât ar fi la un scenariu în urcare, în care petrolul se relansează la 80 de dolari barilul până în 2020.
Agenţia Internaţională pentru Energie a declarat că scenariul la 80 de dolari barilul este mult mai probabil.
