Statul italian ar putea interveni pentru a ajuta sectorul bancar care se confruntă cu probleme, au anunţat, vineri, guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Ignazio Visco, şi ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan.
Câteva bănci italiene sunt afectate de nivelul ridicat al creditelor neperformante şi presiunile asupra lor au crescut din 23 iunie, când britanicii au votat pentru ieşirea ţării din UE (Brexit), scrie Agerpres.
"Din cauza riscurilor ca, într-o perioadă de incertitudini ridicate, problemele minore să submineze încrederea în sistemul bancar, nu poate fi exclusă o intervenţie publică", a declarat Visco, la reuniunea anuală a Asociaţiei Bancare Italiene (ABI).
Acesta a adăugat că deteriorarea creditării este o problemă majoră pentru sistemul bancar italian, deşi nu reprezintă o urgenţă.
"Nu este corect să vorbim despre problema deteriorării creditării ca despre o urgenţă pentru întregul sistem bancar italian. Problema este serioasă, dar poate fi gestionată", a afirmat guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, potrivit Agerpres.
Padoan a dat asigurări că Executivul analizează toate posibilităţile pentru a sprijini sectorul bancar fără a încălca reglementările UE.
"Continuă dialogul cu instituţiile europene şi vrem să explorăm toate formele de intervenţie publică permise de reglementările privind ajutorul de stat", a afirmat ministrul Economiei, la reuniunea ABI.
Visco, care face parte din consiliul guvernatorilor BCE, a avertizat asupra potenţialelor efecte sistemice ale unei crize bancare asupra statelor UE şi asupra zonei euro, ca întreg.
În actuala situaţie este esenţial ca autorităţile UE să fie pregătite "să limiteze tensiunile de pe piaţă, să asigure lichiditatea, să întărească sistemul bancar şi să sprijine încrederea în acesta", a atras atenţia oficialul italian.
Şi vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, Vitor Constancio, a declarat joi că dificultăţile cu care s-au confruntat recent anumite bănci europene ar putea justifica un "mic" sprijin din partea statului.
Potrivit lui Constancio, o interpretate strictă a regulilor care interzic ajutoarele de stat a împiedicat până acum băncile să îşi reducă activele cu probleme, astfel că băncile au păstrat în bilanţurile lor un stoc important de credite neperformante, dar acum a venit timpul să fie revizuită această abordare. În ultimele săptămâni, acţiunile băncilor au scăzut puternic, investitorii fiind îngrijoraţi în special de băncile italiene şi cele portugheze. Scăderea cotaţiei acţiunilor a majorat costurile de finanţare ale băncilor şi a alimentat îngrijorările cu privire la o reducere a creditului, mai scrie Agerpres.
De altfel, autorităţile italiene au şi demarat discuţiile cu Comisia Europeană cu privire la un plan de recapitalizare a băncilor din peninsulă cu fonduri publice.
Vicepreşedintele BCE a subliniat, însă, că orice sprijin public va putea avea loc numai după ce acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni ai băncilor vor contribui şi ei cu cel puţin 8% din pasivele totale, cum prevăd noile reguli europene în materie de rezoluţie bancară.
BCE estimează că 7,1% din creditele bancare din zona euro erau neperformante la finele lui 2015, un raport de aproape cinci ori mai mare decât cel înregistrat în SUA. Italia şi Grecia se află în cea mai proastă situaţie.
În condiţiile în care băncile italiene au în portofolii credite neperformante în valoare de aproximativ 360 de miliarde de euro, Guvernul de la Roma a discutat cu autorităţile de reglementare soluţii pentru sprijinirea instituţiilor financiare, pe fondul scăderii acţiunilor în urma referendumului la care britanicii au votat pentru ieşirea din UE. Lorenzo Bini Smaghi, fost membru în bordul executiv al Băncii Centrale Europene şi în prezent preşedintele grupului bancar francez Societe Generale, a apreciat miercuri că criza din sistemul bancar italian ar putea să se extindă în restul Europei, iar regulile care limitează ajutoarele de stat pentru instituţiile financiare ar trebui regândite.
Autorităţile italiene ar dori să recapitalizeze cu cel puţin cinci miliarde de euro Banca Monte dei Paschi di Siena SpA, pentru a permite acestei instituţii să facă faţă pierderilor ce vor apărea în urma unei solicitări venite de la Banca Centrală Europeană, care a cerut băncii italiene să-şi reducă creditele neperformante cu zece miliarde de euro în următorii trei ani şi, de asemenea, să îşi consolideze finanţele. Potrivit planului, băncile italiene ar urma să vândă acţiuni sau obligaţiuni convertibile, pe care statul le va cumpăra în situaţia în care nu se găsesc alţi cumpărători.
Cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, sunt prezente şi pe piaţa din România.