Romania a fost inclusa in programul de asistenta economica al tarilor dezvoltate (G-24) imediat dupa 1990. Pana in anul 1992, romanii au primit mai ales ajutoare umanitare. De ce, ne spune Departamentul pentru Integrare Europeana din cadrul Guvernului, in cea mai recenta evaluare a asistentei G-24: „Ajutoarele au fost lansate pe un fond emotional, datorat precaritatii informatiei la donator. Nu este de ignorat faptul ca au existat anumite presiuni pentru astfel de proiecte, avand la baza ratiuni pur comerciale”. Dupa 1992, destinatia fondurilor s-a schimbat. Au predominat ajutoarele pentru dezvoltare combinate cu sprijinirea constructiei legislative si institutionale in domeniul economiei de piata. O mare parte a acestora s-a irosit. Constructia institutionala este mult intarziata, legi vitale pentru reforma au fost si inca sunt tergiversate, sectoare fierbinti ale economiei, in care toti acesti bani ar fi putut crea alternative, explodeaza.
Donatorul nu-ti baga
in buzunar
Programul PHARE este cea mai importanta sursa de finantare nerambursabila. Prin intermediul acestuia, Romania a primit, in perioada 1991-1997, peste 800 milioane ECU. Suma nu este mare, daca o raportam la fondurile primite de alte tari din Europa Centrala si de Est. Intre 1991 si 1996, tarii noastre i-a revenit 16,1% din asistenta PHARE la o pondere a populatiei de 21,6%, in timp ce Ungaria a primit 15,2% din fonduri, la o pondere a populatiei de 9,8%, Bulgaria 12%, la o pondere a populatiei de 8%, iar Polonia 30,8%, la o pondere a populatiei de 36,6%. Datele arata o preferinta clara a donatorilor pentru alte tinte. Cauzele sunt diverse si tin atat de interesele politice ale donatorilor, cat si de modul in care Romania intelege sa faca reforma si sa foloseasca banii primiti.
Cea mai mica tentativa de a afla ce s-a intamplat efectiv cu fondurile primite de-a lungul anilor se loveste de ridicarile din umeri ale celor care trebuia sa le gestioneze, mai precis ale institutiilor guvernamentale. Functionarii paseaza raspunderea de la unul la altul, invocand desele schimbari de ministri si echipe. Singurul lucru pe care il poti afla de la beneficiari este volumul fondurilor. Nimanui nu-i pasa de aspectul calitativ, respectiv daca acesti bani au mers unde trebuie, adica spre elaborarea si implementarea constanta a strategiilor de reforma.
Primul aspect care spune mai totul despre cum intelegem sa facem reforma si sa ne armonizam legislativ cu UE este derularea fondurilor PHARE in sine. Conform legii romanesti, PHARE este ilegal. Reglementarile in vigoare stabilesc ca toate fondurile gestionate de institutii publice trec exclusiv prin trezoreria Ministerului Finantelor. Fondurile PHARE se deruleaza prin ABN Amro Bank, ING Bank si Banca Ion Tiriac. Bancile ofera conditii avantajoase, in timp ce trezoreria statului iti foloseste banii pe nimic. Autoritatile de la Bucuresti accepta tacit aceasta situatie. Donatorul, pe buna dreptate, poate alege institutia financiara cu care doreste sa lucreze. Dar prima impresie, aceea ca facem orice pentru a capata bani de la UE, este contrazisa de realitatea practica.
Una dintre preconditiile derularii unui proiect este elaborarea legilor in domeniul respectiv si adoptarea lor rapida de catre Parlament. Este cazul Legii mediului. Un proiect demarat in 1992, cu o finantare, intr-o prima etapa, de 4,995 milioane de ECU si avand ca termen limita anul 1995, a fost ratat din cauza intarzierii luarii in discutie, de catre Legislativ, a Legii mediului. Prima transa de ECU a venit, s-a cheltuit, dar a doua, cea mai importanta, nu am mai primit-o. Nu indeplineam conditia pusa de donator.
Anul trecut era cat pe ce sa ratam o asistenta de 33 milioane ECU, pentru ca Parlamentul nu vota Legea dezvoltarii regionale. Au existat situatii in care fondurile nu au fost utilizate conform intelegerii cu PHARE. Banii ramasi neutilizati au fost returnati. Fie ca ministerele nu au venit cu proiecte viabile, fie ca derularea programului a prins mai multi ministri, fiecare cu ideea lui, fiecare schimband echipa si strategia, iar fondurile s-au pierdut. Este cazul programului de restructurare a sistemului de asistenta medicala si a sistemului national de transfuzii sanguine.
Ministerele, cu exceptia celui al Transporturilor, au fost groparii proiectelor. „Atunci cand un minister, dupa eforturi, s-a trezit beneficiarul unui proiect de asistenta, il trateaza ca pe o activitate marginala. In echipa de implementare intra functionarii cu care nu se stia ce sa se faca, iar rezultatul muncii consultantilor straini si a romanilor se concretizeaza in strategii de reforma pe care nimeni nu le ia in seama”, spune Nicolae Idu, directorul Departamentului de Integrare Europeana. Disfunctionalitati apar si la donatori. Aprobarea proiectelor este o procedura birocratica de durata, flexibilitatea programelor de asistenta este redusa, acestea adaptandu-se greu la schimbari.
PHARE schimba foaia
„Pentru ca suntem neseriosi”, spune Daniela Gheorghe Marinescu, directorul Oficiului de Plati si Contractare PHARE, „cei din Comisia Europeana schimba foaia. Ne aplica sistemul practicat de institutiile financiare internationale. Banii nu ne mai vin decat in cofinantare si depind de conditii foarte stricte. Daca nu le respectam, nu primim nimic”. Programarea cererilor de asistenta se face, din 1997, tinand cont de necesitatile aderarii si nu de ce cer beneficiarii. Finantarea vizeaza lansarea investitiilor si crearea cadrului legislativ necesar aderarii. Si pentru ca birocratia de la Bruxelles sa fie urnita, Delegatia Comisiei Europene in Romania are dreptul sa semneze pentru sume de pana la 5 milioane ECU. Schimbari au aparut si in mecanismul de derulare a fondurilor.
Cheltuim sau nu,
platim
Imprumuturile contractate de Romania cu organismele financiare internationale erau, la sfarsitul lui august 1998, de 8,34 miliarde dolari. Creditele au fost orientate „prin sansa, nu prin strategie” catre domeniile in care reformele structurale trebuiau implementate. Este parerea Mioarei Ionescu, director general al Departamentului de Relatii financiare internationale.
Imprumuturi angajate cu buna intentie s-au dovedit, pe parcurs, neoportune, pentru ca nu au fost urmate de respectarea calendarului reformei. Un caz celebru este RENEL. Dintr-un credit de 86,68 milioane dolari, doar 2,81 milioane au fost trase. Conditia impusa de creditor, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, era votarea Legii energiei si restructurarea regiei. Partea romana a intarziat trei ani in respectarea acestor cerinte. Timp in care, pe imprumuturile contractate si netrase, am platit comisioane de angajament.
Interesant este si modul in care s-au angajat multe dintre aceste credite externe. „Ministerele au risipit banii. Ocolind Ministerul Finantelor, se duceau direct la bancile internationale si bateau palma. Pe urma veneau aici si cereau cofinantare, pentru ca la toate aceste proiecte contribuie si statul”, spune Nicoleta Bala, director general adjunct al Departamentului de Relatii financiare internationale.
Acum, Ministerul Finantelor defineste strategia de finantare. Se iau in primul rand in calcul sursele nerambursabile si numai acolo unde nu sunt bani si este absolut necesar, se fac imprumuturi. Ministerele trimit la Finante prioritatile, dar nu decid sursa de finantare. Bineinteles ca acest lucru nu convine celor mai multi ministri.
Dar pentru ca nu au argumente in favoarea lor, protestele sunt in surdina. La o datorie externa respectabila, Romania nu se poate lauda ca a facut reforma sa mearga.
Competitia mondiala pentru asistenta externa este dura. Nimeni nu da bani gratis. In spatele finantarilor sunt interese economice si politice. Daca Romania pierde in continuare teren fata de vecinii sai estici, banii se vor orienta preponderent spre acestia. Acolo unde economia merge, si cel care da banii are un castig.     

Cum s-au folosit imprumuturile externer
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltarer
tSuma imprumutatat2.671,5 milioane USD echivalentr
tImprumut neutilizatt996,8 milioane USD echivalentr
tProcent de utilizaret58,9%r
r
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltarer
tSuma imprumutatat951,6 milioane USD echivalentr
tImprumut neutilizatt470,1 milioane USD echivalentr
tProcent de utilizaret50,6%r
r
Banca Europeana de Investitiir
tSuma imprumutatat1.160,5 milioane USD echivalentr
tImprumut neutilizatt749,9 milioane USD echivalentr
tProcent de utilizaret29,5%r
(Sursa: Ministerul Finantelor)r
r
Cei care au lucrat la programul REPEDE sunt loviti de amnezier
Program de restructurare a intreprinderilor si dezvoltare r
a sectorului privat r
Resurse financiare totale: 70 milioane ECU.r
Administratori: FIMAN (instruire i management), r
Agentia Nationala pentru Privatizare, Ministerului Industriei r
si Comertului.r
Demarat i 1994 si icheiat i decembrie1997.r
in acest program, institutiile responsabile (ANP, Ministerul Industriei si Comertului, Consiliul pentru Reforma) s-au situat pe pozitii divergente, ceea ce a dus la negocieri prelungite si la neutilizarea fondurilor conform calendarului stabilit prin memorandumurile de finantare. r
Hildegard Puwak, deputata PDSR, una dintre persoanele care au lucrat la derularea proiectului, a refuzat orice dialog pe aceasta tema: „Credeti ca am plecat cu arhiva Guvernului i buzunar? Nu mai stiu exact ce s-a itamplat…”. r
La randul sau, Gabriel Barbu, de la Directia de relatii cu organismele internationale din cadrul Ministerului Industriei si Comertului, a afirmat: „Nu am ce sa va spun, 3 milioane de ECU, cat a revenit Ministerului Industriei, reprezinta foarte putin fata de 70, nu cu mine ar trebui sa vorbiti”. r
Ambii ne-au sugerat sa contactam surse guvernamentale, cu toate ca din aceste surse am aflat pozitiile lor i cadrul REPEDE. r
Singura componenta care a administrat transparent fondurile este FIMAN, lucru care poate fi verificat, „pentru ca noi punem la dispozitia oricui rapoartele noastre – i care sunt trecuti cu date complete beneficiarii – si le cerem celor cu care lucram acelasi lucru”, sustine Liviu Gaita.r
r
Functionarii din Ministerul Agriculturii fug de raspunderer
Program pentru dezvoltarea agriculturiir
Resurse financiare i 1991-1997: 80 milioane ECU.r
Administrate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.r
Concluzie: transparenta i aplicarea procedurilor si utilizarea fondurilor lasa de doritr
r
in 1993, PHARE a alocat 5 milioane ECU, bani care urmau sa fie folositi pentru implementarea Legii fondului funciar. Romania a contractat 58% din suma si a cheltuit 31%. Surse guvernamentale afirma ca Romania nu a adoptat la timp legea si nu a creat institutiile necesare. Nu s-au cheltuit 2 milioane ECU, bani care se returneaza. Programele pe 1995 – pentru care s-au alocat 10 milioane ECU – au fost aprobate la sfarsitul lui 1996, procedura de licitatie s-a desfasurat i 1997, asa ca proiectele au iceput, practic, i 1998. Ministrul agriculturii, Ioan Muresan, ne-a spus ca in viitor va fi dat publicitatii un raport, iar daca dorim datele mai devreme, sa-l itrebam pe dl secretar general, Dragos Tanasoiu. intrucat se afla i acest minister din decembrie 1998, acesta nu stia care este situatia fondurilor PHARE si ne-a idrumat catre directorul Directiei de Integrare Europeana, Stelian Minoiu. La randul sau, acesta ne-a trimis la Roxana Ionescu, directoare PMU din MAA.r
„Responsabilitatea de a verifica daca proiectele au avut rezultatele asteptate si daca a beneficiat de ele cine trebuia revine directiei de care tine proiectul respectiv, nu noua”, ne-a declarat Roxana Ionescu. Din aceeasi sursa am aflat ca, de anul trecut, de cand a fost numita i aceasta functie, toate programele se desfasoara bine, nici unul nu merge prost. Pe de alta parte, aceleasi surse guvernamentale afirma ca s-au iregistrat progrese limitate si sunt necesare eforturi considerabile pentru restructurarea agriculturii. Sindicatul agricultorilor sustine aceste afirmatii. „Nu ne spun ce fac cu fondurile PHARE. Ne-au prezentat doar vorbe, ne duc mereu cu zaharelul. Acum 2 luni am cerut sa vedem raportul cu ce s-a itamplat i 1997 si cu noile programe si ni s-a spus: „Ce trebuie sa stiti voi?”. Probabil ca toate fondurile s-au dus catre o anumita clientela…”, ne-a declarat Tudor Dorobantu, reprezentantul sindicatului AGROSTAR, i Comisia de Dialog Social de la MAA.r
r
Banca Mondiala face inventarul banilor nefolositir
Unul dintre motivele pentru care Andrew Vorkink, directorul pentru Romania al Bancii Mondiale, s-a aflat la Bucuresti saptamana trecuta este tocmai problema creditelor contractate si neutilizate.r
„Sumele efectiv trase din imprumuturile contractate plaseaza Romania in urma tarilor din zona. Din totalul de 1,5 miliarde dolari contractati sub forma de imprumuturi, doar 500 de milioane s-au folosit efectiv”, a declarat revistei Capital Andrew Vorkink. Acesti bani neutilizati sunt o pierdere. Pierde debitorul, care, pe langa faptul ca nu are fonduri pentru continuarea reformei, plateste un comision de neangajare. r
Cu alte cuvinte, bancile iau comision pe sumele netrase. Pierde si creditorul. El are tot interesul ca programul pentru care au fost contractate creditele sa reuseasca. Numai astfel creditele acordate sunt inscrise ca performante in portofoliul bancii.r
Doua dintre cauzele pentru care liniile de credit nu au fost utilizate in totalitate sunt, in opinia directorului pentru Romania al Bancii Mondiale, schimbarile de strategie ale guvernelor care s-au succedat din 1993 incoace, precum si deteriorarea climatului economic. r
Exemplul oferit de Andrew Vorkink a fost cel al unei linii de credit de 55,5 milioane USD, pentru combaterea somajului si protectie sociala. Proiectul a fost demarat cu trei ani in urma, iar suma trasa este de doar 5,26 milioane USD. Motivul: autoritatile romane, mai precis Parlamentul, nu au votat la timp legea, iar agentiile care trebuie sa implementeze proiectul nu exista. r
Acum, Banca Mondiala, impreuna cu Guvernul Romaniei, incearca sa stabileasca un nou calendar si, daca nici acesta nu este respectat, sa reorienteze fondurile necheltuite spre alte proiecte. Aceasta procedura functioneaza si in cazul celorlalte proiecte restante.r
r
PAEM nu a placut minerilorr
r
Program de masuri active pentru combaterea somajuluir
Demarat i ianuarie 1994, icheiat i decembrie1997.r
Resurse financiare: 10 milioane ECU.r
Administrat de Fundatia Internationala de Management (FIMAN, organizatie neguvernamentala).r
Concluzie: program reusit.r
r
Au fost dezvoltate 66 de proiecte i itreaga tara – cel putin cate unul i fiecare judet -, fie centre de asistenta si consultanta, fie de informare si documentare i privinta pietei muncii, toate fiind destinate somerilor.r
in fiecare oras se constituia un consortiu local – care reunea administratia locala, sindicatele, oficiul de munca, patronatul – cu personalitate juridica; impreuna cu un agent de dezvoltare local, elabora proiectele, FIMAN aproba si apoi repartiza fondurile. Peste 75.000 de persoane au beneficiat de serviciile specializate oferite de PAEM. Singurul loc unde nu s-a alcatuit nici un proiect a fost Valea Jiului. r
„in cadrul PAEM, am fost si la minerii din Valea Jiului. Ne-au ras i fata, spunand ca la ei nu vor fi niciodata someri, ne-au invitat la masa si la o partida de tenis cu piciorul. Mai mult, la catva timp dupa aceea, i cadrul programului FIDEL – de sprijinire a initiativelor de dezvoltare economica locala -, le-am propus sa le dam fonduri pentru o fabrica de lapte. Numai ca cei de la Regie doreau banii pentru ei, i timp ce programul sprijinea initiativa privata, iar ei n-au fost de acord sa lucreze pentru un patron”, ne-a relatat Liviu Gaita, managerul PAEM. in opinia domniei sale, Romania primeste mai putini bani decat alte tari, pentru ca „functionarii publici si-au cam batut joc de bani si nu au avut interesul sa-i foloseasca asa cum trebuia.” r
Conform aceleiasi surse, iainte de PAEM a existat un program similar la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, cu bani imprumutati de la Banca Mondiala i 1992. Cum nu a existat o motivatie presanta pentru ca banii sa fie folositi si fondul de somaj avea excedent, proiectul nu s-a materializat niciodata. „Functionarii din MMPS se pot imparti i doua categorii: unii care actioneaza cand sunt presati de situatie sa faca ceva pentru a-si pastra pozitia si altii care se lupta cu morile de vant, ca Don Quijote”, crede Liviu Gaita.r
r
r
Asistenta gratuitar
r
l PHARE – sprijina procesul de reforma, este principalul suport extern pentru implementarea strategiei nationale in vederea aderarii la UE.r
l Asistenta bilaterala – este orientata mai mult pe necesitatile donatorului, fondurile nu sunt foarte importante si se adreseaza, in mare, acelorasi domenii: privatizare, restructurare, agricultura, finante, invatamant, cercetare, dezvoltare economica locala, administratie publica, infrastructura, societate civila.r
r
Asistenta rambursabilar
r
l Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) – acorda imprumuturi pe 15-20 de ani, cu o perioada de gratie de 3-5 ani. Crediteaza doar proiecte cu scopuri productive, care stimuleaza cresterea economica. La acordarea imprumuturilor, ia in considerare criteriul economic de eficienta.r
l Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) – finanteaza doar proiecte propuse de intreprinderi private sau in curs de privatizare. Peste 60% din valoarea imprumuturilor se indreapta catre sectorul privat.r
l Banca Europeana de Investitii (BEI) – crediteaza pe termen lung proiectele de investitii destinate sustinerii integrarii europene.r
l Fondul Monetar International (FMI) – acorda, impreuna cu Banca Mondiala, imprumuturi pentru ajustari structurale.r
r