Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) spun că cei mai afectați fermieri nu se vor bucura de acest ajutor. Potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului, fermierii care se află în reorganizare, lichidare sau faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului nu vor beneficia de granturi.
„Seceta din acest an a făcut ca un număr însemnat de fermieri să nu poată culege recoltele pe care le-au semănat și pe care s-au bazat în planurile lor financiare. Căci, în mod firesc, orice fermier își întemeiază calculele financiare pe veniturile obținute din vânzarea producției. Or, dacă producție nu e, nici bani nu sunt, parafrazând un citat celebru. Dar leasingurile, inputurile și lucrările efectuate trebuie plătite. Pentru fermierii capitalizati, acest lucru poate fi posibil, în virtutea rezervelor obținute din producțiile anterioare.
Dar pentru foarte mulți fermieri mici și mijlocii, calamitarea producției este o lovitură năucitoare. Obligațiile contractate anterior înființării culturilor nu mai pot fi onorate. În consecință, de cele mai multe ori, soluția care le rămâne este cea a reorganizării activității, atunci când lucrurile nu sunt atât de dramatice încât să-i împingă să-și declare insolvența sau creditorii nu le cer falimentul.
În această situație, acordarea granturilor pentru pierderea producției ar fi exact acea gură de oxigen care le-ar putea permite salvarea fermelor și continuarea activității”, a transmis Liliana Piron, director executiv în cadrul LAPAR.
Din păcate, ei au fost lăsați pe dinafară sau, mai de-a dreptul spus, condamnați!
„Asta cu toate că nu au nici o vină și nici nu pot fi considerați drept slabi administratori pentru că nu au anticipat că în acest an am avut parte de cea mai cumplită secetă din ultimul secol…”, conform acesteia.
De asemenea, nu este prima dată când actele normative referitoare la ajutorul de stat nu i-a ajutat pe fermierii care aveau cea mai mare nevoie. Se pare că cele mai multe din insolvențe fie că au fost solicitate sau declarat s-au produs din cauza secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020. Atunci nu s-au alocat despăgubirile integral.
De asemenea, nu trebuie neglijată nici activitatea restrânsă din anul 2021 cauzată de pandemie, și nici creșterea costurilor de producție, respectiv scăderea puterii de cumpărare, având la bază criza declanșată de războiul din Ucraina și creșterea inflației la nivel global. La toate acestea se adaugă seceta din anul agricol 2021-2022.
„Dorim să subliniem că Orientările Comisiei Uniunii Europene în sectorul agricol, nu asimilează regulilor ajutorului de stat, ajutoarele acordate de statele membre pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteo extreme și, ca atare, aceste întreprinderi nu ar trebuie excluse!”, a spus Liliana Piron.
În situații egale, măsuri egale
Potrivit principiilor de drept, nu există niciun motiv pentru ca acești fermieri să nu primească ajutor, mai ales că toți au trecut prin aceleași situații, deci și măsurile de ajutor trebuie să fie egale.
„Din informațiile pe care le avem de la fermierii membri ai LAPAR, mulți dintre fermieri se află în stare de insolvență fie vădită și nedeclarată, și atunci primesc ajutorul de stat sau pot aplica pentru diferite tipuri de granturi, fie le-a fost deja declarată insolvența și atunci niciun ajutor de stat nu le este accesibil.
Nu pot solicita rambursarea accizei la motorina, nu au putut aplica pentru granturi pe cadrul european COVID și nici pe cele din cadrul temporar Ucraina, fiind deci lăsați de izbeliște, deși în faza de observație și/sau cu planul de reorganizare aprobat, aceștia se află teoretic sub protecția statului”, a continuat aceasta.
Astfel, LAPAR este de părere că aceștia nu ar trebui să dispară sau să fie lăsați să dispară, având în vedere condițiile în care fermierii aceștia reprezintă baza pentru crearea unei clase medie în agricultură.
„Practic, ei vor fi lichidați în sensul propriu, descurajând astfel implicarea în agricultură a tinerilor care nu beneficiază de capitaluri însemnate ori de moștenirea unor ferme mari. Practic, vorbim despre compromiterea viitorului fermelor mici și mijlocii.
În concluzie, întrebăm: chiar asta se dorește? Atunci de ce atâta vorbărie despre măsuri pentru tinerii fermieri ori instalarea lor? Credeți că este vreun tânăr nebun să se implice într-o fermă mică sau mijlocie când are în față exemplul clar despre cum o secetă îți compromite munca trecută și viitorul? Iată niște întrebări la care considerăm că este cazul să reflectăm cu toții”, a concluzionat aceasta.
Despre autor
Liliana Piron este director executiv în cadrul LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, organizație profesională, care însumează un număr de aproximativ 2500 membri afiliați – persoane fizice și juridice.
Absolventă de studii juridice, cu o experienta de 18 ani în sectorul privat, s-a alăturat mediului asociativ din sectorul agricol, în decembrie 2019 fiind responsabilă, împreună cu membrii consiliului director, de reprezentarea intereselor membrilor, prin documente de poziție și acțiuni de conștientizare. Participa la dezbaterile actelor normative în Comisiile de specialitate, atât la nivel național cât și european în cadrul Grupurilor de Dialog Civil organizate de DG AGRI.
