Ajutor fiscal otrăvit pentru firmele cu restanţe mici

Deşi pretind că vin în sprijinul companiilor cu noul sistem de calcul, Finanţele dublează în fapt majorările de întârziere pentru restanţele bugetare cuprinse între trei şi şase luni. Estimările realizate de experţii în fiscalitate demonstrează că sistemul de calcul al dobânzilor de întârziere la plată a datoriilor bugetare îi dezavantajează pe cei care îşi achită obligaţiile în trei-şase luni. În schimb, îi favorizează pe cei care întârzie mai mult de 300 de

Deşi pretind că vin în sprijinul companiilor cu noul sistem de calcul, Finanţele dublează în fapt majorările de întârziere pentru restanţele bugetare cuprinse între trei şi şase luni.

Estimările realizate de experţii în fiscalitate demonstrează că sistemul de calcul al dobânzilor de întârziere la plată a datoriilor bugetare îi dezavantajează pe cei care îşi achită obligaţiile în trei-şase luni. În schimb, îi favorizează pe cei care întârzie mai mult de 300 de zile şi care ar putea fi, mai degrabă, consideraţi rău-platnici decât pe cei care fac eforturi să-şi stingă datoriile într-un interval rezonabil.

Aşadar, modalitatea de stabilire a procentelor de penalizare este arbitrară. În vreme ce pentru o întârziere de 90 de zile la o datorie de 100.000 lei, conform sistemului actual, dobânda este de 9,5% faţă de 9%, după sistemul anterior,  pentru 91 de zile, deci numai pentru o zi în plus, dobânda creşte la 19,55% faţă de 9,1% în vechiul sistem. La 100 de zile dobânda este dublă acum, de 20% faţă de 10%, cât era după modul de calcul anterior aprobării ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului de procedură fiscală. Procentajul se menţine aproape dublu pentru o perioadă de până în 200 de zile, când ajunge la 25%, însă tot mai mare decât până acum, cu 5%. Abia pentru întârzieri de peste 300 de zile penalităţile şi dobânzile devin avantajoase în noul sistem de calcul, iar la 600 de zile, deci după aproape doi ani de la scadenţă,  sunt de numai 45% în loc de 60%, cât se plătea după Codul de procedură anterior.

Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, susţine că măsura vine în sprijinul firmelor, deşi afirmă că nu a făcut calcule precise. „Dobânda va fi ceva mai mare decât la nivelul pieţei, dar va fi corelată cu nivelul din domeniul bancar“, spune Vlădescu.

Declaraţia sa nu este însă acoperită de realitate. „Dobânda de întârziere ar fi trebuit să fie, conform notei de fundamentare a ordonanţei, corelată cu dobânda pieţei, adică raportată la nivelul dobânzii medii bancare. Observăm însă că nivelul dobânzii este de circa 20% pe an, în condiţiile în care în aprilie rata anuală la facilitatea de creditare BNR este de 10,5%, dobânda la titlurile de stat este de 7% şi chiar băncile comerciale afişează dobânzi de creditare mai mici de 20% la lei“, precizează Miruna Enache, tax senior manager Ernst&Young.

Rău-platnicii, încurajaţi

„Părerea noastră este că acei  contribuabili care oricum îşi achitau cu întârziere datoriile vor fi încurajaţi să le plătească după trecerea unui an de la scadenţă, beneficiind astfel de o diminuare a obligaţiilor accesorii faţă de ceea ce ar fi datorat potrivit prevederilor anterioare, iar afectaţi vor fi tot cei care fac eforturi să plătească, uneori chiar şi cu o întârziere de trei-patru luni“, afirmă Sorin Istrate, managing partner Contexpert.

În opinia consultanţilor, măsura de modificare a sistemului de penalităţi va încuraja indisciplina fiscală şi nu va însemna, aşa cum clamează ministrul de finanţe, o metodă mai ieftină de finanţare pe durata crizei economice pentru cei care au întârzieri mici la plată.