Ajutorul social, o formă de sprijin într-un moment critic

Prin urmare, spune profesorul Tănase Stamule, Guvernul ar trebui să intervină în sprijinul cetățeanului în momentele în care acesta are nevoie de ajutor, oferindu-i un venit minim pentru o perioadă scurtă și bine definită, până când reușește să-și găsească un nou loc de muncă.

„Pe lângă sprijinul financiar, şomerii trebuie să fie încurajaţi să reia activitatea de îndată ce noi oportunităţi apar. De aceea, cuantumul şi perioada acordării indemnizaţiei de şomaj împreună cu ajutorul social trebuie să fie corect stabilite.

Atunci când sumele primite sub forma acestui ajutor sunt relativ suficiente pentru a menţine un nivel de trai similar celui anterior perioadei de şomaj şi când sunt acordate pe o perioadă de timp suficient de mare, oamenii au tendinţa de a se complace în situaţia confortabilă a şomajului, renunţând la a căuta activ un loc de muncă”, spune acesta, potrivit economedia.ro.

Șomerul poate refuza ofertele de muncă

În plus, explică politicianul PNL, șomerii pot decide să refuze ofertele de muncă după o evaluare simplă. Mai exact, dacă munca necesită un efort mai mare decât diferența dintre salariul oferit și beneficiile sociale primite, este probabil ca aceștia să opteze să continue să primească ajutorul social fără a se angaja.

„Cu atât mai mult cu cât acel ‘minim’ este din ce mai mare de la an la an, pentru că, să nu uităm, indemnizaţiile se calculează ca procent din valoarea salariului minim brut pe ţară, care a cunoscut creşteri succesive în ultimii ani.

Dat fiind acest comportament indezirabil al şomerilor, costurile statului cu sprijinul acestora se poate mări semnificativ. Mediul de afaceri pierde la rândul său, prin faptul că procesul de recrutare devine anevoios şi costisitor. Aşa se întâmplă că firmele nu mai reuşesc să atragă forţa de muncă locală şi recurg frecvent la personal din diverse alte ţări, ceea ce implică totodată timpi mai mari de angajare şi costuri suplimentare pentru antreprenori”, a explicat liberalul.

Tănase Stamule afirmă că, potrivit legislației și Ministerului Muncii, definiția unui șomer presupune că persoana trebuie să fie disponibilă să înceapă lucrul imediat, în cazul în care ar găsi un loc de muncă.

„Refuzul unui loc de muncă ar trebui să echivaleze cu pierderea statului de şomer eligibil pentru indemnizaţie de şomaj sau pentru ajutorul social. La nivel european, dar nu numai există, unele prevederi sau propuneri de a suspenda plăţile beneficiilor pentru acei şomeri care refuză în repetate rânduri să accepte oferte de muncă existente pe piaţă. Un exemplu este cel al Germaniei.

Trebuie să existe motive suficient de întemeiate pentru ca unui şomer să i se acorde indemnizaţie de şomaj sau ajutor social în condiţiile în care există locuri de muncă disponibile la care are acces şi ale căror sarcini le poate îndeplini pe baza pregătirii, studiilor sau experienţei sale”, a spus liberalul.

Rata șomajului a ajuns la 5,7% în ianuarie

Potrivit Institutului Național de Statistică, rata șomajului în luna ianuarie 2024 a fost de 5,7% în formă ajustată sezonier. Aceasta a înregistrat o creștere de 0,1 puncte procentuale față de luna decembrie 2023.

Rata șomajului la bărbați a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul estimat al șomerilor (cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani) pentru luna ianuarie 2024 a fost de 472.000 de persoane, în creștere atât față de luna precedentă (458.900 de persoane), cât și față de aceeași perioadă a anului precedent (453.100 de persoane).

Pe sexe, rata șomajului la bărbați a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât la femei. Valorile au fost de 6,3% în cazul persoanelor de sex masculin și 5% în cazul celor de sex feminin. Reprezentanții INS atrag atenția asupra nivelului ridicat, de 22,1%, al ratei șomajului în rândul tinerilor. Mai exact, este vorba de persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Mai multe puteți citi aici.